Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
160 MARIANA PLOEÍjTEANU lu de altceva“62 63. In aceastä situate s-а hotärit sä-$i caute dreptatea la impärat. Singurul lucru cu care se alege — cum se va vedea — este о decorate, Coroana de fier, clasa a HI-а, primitä la 2 decembrie 18646:!. Ajuns ín impas datoritá gravelor contradicti interne ?i complicatilor externe, clasele dominante din Austria au hotärit sä sacrifice autonómia Transilvaniei $i drepturile románilor transilväneni, acesta fiind cél dintii pret al in^elegerii cu mo^ierimea $i burghezia maghiará, al íncheierii acordului dualist austro-ungar. Diéta de la Sibiu a fost desfiintatä printr-un rescript impärätesc $i a fost convocatä о nouä dietä la Cluj, a cärei singurä menire era sä voteze „uniunea“ Transilvaniei cu Ungaria. Alegerile s-au desfä§urat pe baza légii feudale din 1791, cäreia i-au fost aduse unele retu$äri. In noile imprejuräri, I. Bologa se va situa dar de partea acelei grupäri din mi$carea natonalä romäneascä care preconiza opozita sub forma pasivitäti $i care era condusä de G. Baritu §i I. Ratu. Este edificatoare in aceastä privin^ä colaborarea sa la Gazeta Transilvaniei, organul de presä al grupärii amintite, §i mai ales neprezentarea sa — de$i fusese desemnat ca regalist $i totodatä ales ca deputat din partea Sebe$ului64 —, in noiembrie 1865 la lucrärile dietei aristocratice de la Cluj. In acest fel, ca §i G. Baritu, Vasile L. Pop §i alt frunta$i politici romäni, Bologa refuzä sä subscrie la desfiin^area autonomiei Transilvaniei §i la anularea legilor votate in anii 1863—1864, dupä atitea sträduin^e $i lupte. Atitudinea sa din perioada imediat urmätoare confirmä aderarea lui I. Bologa la pozifia grupärii radicale a burgheziei romäne§ti. Este concludent sprijinul pe care il acordä actunii initiate de G. Baritu ?i I. Ratu in 1866, Memoriului din acest an, ca $i implicarea sa in pregätirea Conferin^ei de la Mercurea65. Atitudinea ?i lupta sa politicä in apärarea drepturilor $i intereselor románilor transilväneni о „pläteste“ acum prin scoaterea lui din functa de consilier la Tribunalul suprem al Transilvaniei ?i pensionarea for^atä66. Pentru noul régim austro-ungar I. Bologa devenise, ca $i alt functional romäni, indezirabil. A?a cum constata ?i I. Ra^iu intr-o scrisoare adresatä la 22 decembrie 1864 lui G. Baritu, pensionarea lui Iacob Bologa era о „faptä ilegalä“, constituia présül faptului cä el contribuise ,,la cäderea lui Kemény $i Miké in 1861“, cä sprijinise tendinfele liberale din politica anilor 1861—1865 ?i fusese un „judecätor drept“67. Analizatä nuanfat, atitudinea politicä a lui Iacob Bologa in anii „regimului liberal“ nu a fost rectilinie, fundamentul $i esen^a activitäfii 1-a 62 Bibi. Acad. R. S. Romänia, ms. rom. 993, f. 232. 63 Muzeul Unirii, Alba-Iulia, fond cit., nr. 100. 64 Ibidem, nr. 111. Vezi §i V. Netea, Lupta románilor din Transilvania pentru libertatea nafionalä (1848—1881), Ed. $tiintificä, Bucure?ti, 1974, p. 245. 65 Bibi. Acad. R. S. Romänia, ms. rom. 993, f. 329; S. Retegan, Lupta natonalä a burgheziei románé din Transilvania in anii negocierii pactului dualist, In Studii' fi articole de istorie, vol. XIII, Bucure?ti, 1969, p. 38; B. Surdu, Conferinfa nafionalä de la Mercurea (1869), in A.I.I.C., t. VIII, 1965, p. 188. 68 Muzeul Unirii, Alba-Iulia, fond. cit., nr. 117. 67 K. Hitchins, L. Maior, op. cit., p. 166.
