Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

II. Istorie

15

ACTI VITATEA POLITICA A LUI IACOB BOLOGA

159

limbi ale Järii in via$a publicä, afirmä semnificativ cä „tocmai a$a de tare-mi zace la inimä curinda intärire a légii luate acum sub pertractare, precum imi zace intärirea celei dintii, despre egala indreptäpre.. .‘<56. Urmärind sä inläture unele temeri, se declara pentru proiectul de lege al regimului p propune ca diéta sä~i accepte cuprinsul, „cä atit privapi, indivizii, cit p comunele, municipiile p oricare corporapune, au tocmai pe temeiul acestui proiect de а-p cipiga ne^ärmurita intrebuintare a limbei lor proprii, de la judele satului pinä la Majestatea Sa, p cä toate diregätoriile vor trebui sä intrebubpeze limba indivizilor, a comunelor, municipiilor p a corporatiunilor in corespondenta cu acestea“56 57. De aceea cere sä se treacä grabnic la dezbaterea specialä a proiectului de lege menponat.

In general, Bologa se pronun^ä ca p alp funcponari romäni pentru acceptarea paragrafelor acestuia a?a cum au fost ele formulate. Atitudinea sa mai moderatä, „guvernamentalä“, este evidentä atunci cind, impreunä cu I. Pu$cariu p I. Bran de Lemeni p alpi nu sprijinä propunerea mitropolitului ßulupu ca limba oficialä a jurisdicpilor sä fie stabilitä de corpul alegätorilor acestora pentru dietä, care, cum se dovedise cu prilejul alegerilor erau in majoritate romäni58 59. El ip motiveazä atitudinea cu credinfa cä régimül va inainta cit mai curind spre dezbatere p о nouä lege municipalä p una comunalä50, care ar fi schimbat stärile de lucruri in 1861. Bologa a intervenit p in cadrul dezbaterilor privind infinptrea Tribunalului suprem al Transilvaniei60 61.

Credem cä putem afirma cä, Bologa apreciind cä legile supuse spre aprobare dietei asigurau egala indreptäpre p deschideau о nouä perspectivä romänilor, a considerat necesar sä le suspnä, sperind in transpunerea lor cit mai grabnicä in realitäple Transilvaniei. In cadrul Dietei (la 10 octombrie 1863) el a fost ales ca deputät in senatul imperialfil, färä a avea insä vreun rol in dezbaterile sale.

Principala preocupare a lui Iacob Bologa a fost apärarea intereselor poporului román p acest fapt n-a scápat adversarilor acestuia, devenip p inamicii säi personali. Numai a§a se explicä faptul cä incä din 1864 este supus unor pcane, este mutat apói dintr-un loc ín altul, p se fac incercäri de а-l inlätura din funcpe. Intr-o scrisoare din 4 februarie 1864, deosebit de revelatoare, i se plingea, premonitoriu, lui Baripu, cä „ceia ce p-а propus a mä nimici, mä vor nimici pinä unde nu mai vor putea. Vreau dumnealor sä mä läse gol, sä mä despoaie de toatä puterea, ca cäutind mai intii dupä ale traiului sä nu-mi mai räminä timp a mä apuca

56 Ibidem, p. 269. *

57 Ibidem, p. 271.

r>8 Vezi S. Retegan, op. cit., p. 152.

59 T. V. Päcäfianu, op. cit., p. 315—316.

60 Ibidem, p. 478. Mai mentionäm cä in anul 1864, I. Bologa a participat la Sinodul ortodox de la Sibiu, sprijinind cererea de intemeiere a Mitropoliei ortodoxé románé.

61 G. Barpiu, Parti alese..., vol. III, p. 220;