Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
158 MARIANA PLOE$TEANU 14 cere redactarea alteia, care sä solicite modificarea paragrafelor de lege in sensul favorizärii accesului poporului la adunärile comitatense"*0. In cadrul aceleia$i adunári, respinge §i un atac vehement indreptat impotriva inteligen^ei románé acuzate cä „dinsa nu vrea §i nu lasä sä se entuziasmeze nici poporul pentru legile din 1848“, rememorind „päcatele trecutului“, ale aristocra^iei. Supusä la vot prima adresä a fost respinsä $i, dupä ce majoritatea membrilor maghiari ai adunärii au päräsit sala de $edinte, au fost formulate — pe temeiul motiunii lui Bologa $i a unei mo^iuni propusä de Baritu — douä adrese női. S-а trecut apói la alegerea func^ionarilor comitatului, cei ale?i fiind in majoritate romäni50 51. Spre sfir?itul anului 1862, I. Bologa este preocupat de organizarea congresului national. Astfel, in 5 noiembrie 1862 participá la о intrunire care are loc in Sibiu, la care sínt prezenti §i A. §aguna, G. Baritiu, V.L. Pop, vicepre^edinte al Guberniului, P. Vasiéi $i al^ii, cu scopul de a se stabili locul §i data tinerii congresului si numärul membrilor care urmau sä participe la aceasta. Mai tirziu, este implicat in preparativele care au premers deschiderii acestuia52. Conferinta nationalä (numitä de unii autori congres) a avut loc in 8/20—11/23 aprilie 1863 la Sibiu $i la ea a participat §il. Bologa, fjind ales íntre membrii comisiei, prezidatä de Vasile L. Pop —, insärcinatä cu formularea adresei de multumire cätre impärat, pe care о va redacta I. Alduleanu53. De$i nu cunoa$tem vreo declarare publicä a lui I. Bologa din acest timp, este evident cä consilierul gubernial s-а apropiat de gruparea moderatä in mi$carea nationalä romäneascä care, increzätoare in inten^iile Curtii din Viena fatä de romäni, sprijinä neconditionat politica acesteia. Conferinta nationalä de la Sibiu nu-$i incheie incä lucrärile cind, la 21 aprilie 1863, urmärind sä vadä cit mai grabnic ocupate locurile deputatilor transilväneni in senatul imperial din Viena, impäratul Francisc Iosif a semnat de ja rescriptul de convocare a dietei Transilvaniei. Este istorica Dietä de la Sibiu din 1863—1864 care a votat legile prin care natiunea romänä §i confesiunile sale erau recunoscute ca egal indreptätite, iar limba romänä devenea limbä oficialä a Transilvaniei. Iacob Bologa, care fusese ales ca deputat in scaunul Nocrich54, a participat activ la lucrärile dietei fäcind parte din diferite comisii (petitionarä, financiarä etc.)55 $i luind cuvintul de mai multe ori. Astfel, in ?edinta din 14 septembrie 1863, la dezbaterile generale privind cea de-a doua propozitiune impäräteascä, referitoare la intrebuintarea celor trei 50 Vezi Gazeta Transilvaniei, XXV, nr. 81 din 13 octombrie 1862. 51 Ibidem, nr. 82 din 16 octombrie 1862. 52 I. Bologa cätre A. $aguna, 25 martié 1863, Arh. Bibi. Mitrop., art. din Sibiu, Fond Saguna. 53 Gazeta Transilvaniei, XXVI, nr. 29 din 18 aprilie 1863. Vezi §i T. V. Päcätianu, Cartea de aur, vol. II, Sibiu, p. 771. 54 Muzeul Unirii, Alba Iulia, fond I. Bologa, doc. nr. 100. 55 T. V. Päcätianu, Cartea de aur, vol. III, Sibiu, 1905, p. 106, 499, 610.
