Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
13 ACTI VITATE A POLITICA A LUI IACOB BOLOGA 157 cipii cuprinse atit in diploma din octombrie 1860 $i in patenta din 26 februarie 1861, cit ji in consütutia municipalä sáseascá47. ín aceastá situate, Bologa ia cuvintul in jedinta din 13 martié 1862 a Universitati §i propune din nou Modificatiunile sale48. Lectura acestora ne permite sä constatam cä autorul lor urmärea in primul rind scoaterea comunelor romänejti $i a celor cu populate majoriltarä romäneascä de sub tutela administratiei säsejti, Pentru realizarea egalei indreptäfiri, el credea necesar ca ji romänii sä aibä posibilitatea de a se grupa pe lingä un centru — aja cum s-au grupat si sajii —, sub administrata cäruia sä intre toate comunele romäneijti $i cele locuite in preponderentä de romäni. Astfel se ajungea la crearea unui teritoriu separat al natiunii romäne din Transilvania, beneficiind de autonomie administrativ-nafionalä. Bologa a mai propus —, referindu-se la censui de alegere, ca in aceasta sä fie inclusä nu numai dareä directä, ci ji capitata §i impozitele care se pläteau impreunä cu darea (priveau provincia sau imperiul), propunere democraticä, liberalä, impärtäjitä de altfel, in general, de conducerea mijcärii nationale románejti. In privinta impärtirii Transilvaniei in teritorii nationale, soluta acceptatä pentru moment de ^Bologa ji convenabilä sajilor, ea nu reprezintä un mod de rezolvare modern al problemei nationale, iar impartirea teritoriului principatului nu era potrivitä intereselor de perspectivä ale poporului román. Bologa avea insä in vedere atunci, scoaterea conationalilor säi de sub tutela apäsätoare a administratiei säsejti. Activitatea sa din anul 1862 in cadrul Universitätii säsejti se incheia ín luna martié, cind i s-а ridicat mandatul de deputat al scaunului Nocrich. Mäsura se explicä prin numirea sa in functia de consilier al Guberniului din Cluj, el trebuind sä-ji ocupe neintirziat postul49. Ocupat cu realizarea diferitelor sarcini oficiale care i-au fost ineredintate, I. Bologa mai participä in anul 1862 la viata politico-administrativä din Transilvania, fiind prezent in zilele de 25—29 septembrie la adunarea comitatului Däbica, a cärui conducere se afla in mina aristocratilor, reprezentatä de baronul Bánffy D. In cadrul acestei adunäri a fost prezentatä spre dezbatere о adresä cätre impärat, ambiguä, urzitä de exponenti nemejimii. Bologa, dupä ce mai intii cere traducerea adresei in limba romána, isi declarä — pornind de la cuprinsul ei — dezacordul fatä de légiié din 1791: „cu acelea nu sunt multumit, deoarece acelea sunt fäcute pentru clasä privilegiatä, iar poporul färan e exclus prin acelea din adunärile comitatense“. Referindu-se $i la légiié din 1848, care au avut ca scop realizarea „uniunii“, el afirmä cä pe acestea „romänii nu le-au recunoscut niciodatä, pentru cä jterg autonómia färii sei.“. Ca urmare, protesteazä impotriva adresei, о respinge verbal si in scris $i 47 Gazeta Transilvaniei, XXV, nr. 8 din 27 ianuarie 1862. 48 Muzeul Unirii, Alba Iulia, fond I. Bologa, doc. nr. 73, Gazeta Transilvaniei, XXV, nr. 24 din 24 martié 1862. 49 Decretul de numire in( functe de consilier al Guberniului i_a fost adus la cuno^tinfä Incä In 27 ianuarie 1862. Muzeul Unirii, fond cititor, doc. nr. 69.
