Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
156 MARIANA PLOE$TEANU 12 zdrenfärosi, fläminzi, culici, impedecafi, subsäpaci, vom apára — cá acum e timpul! — dreapta cauzá a nafiunei /.. ,/“42. Dar, a doua zi, in 2/14 noiembrie 1861, probabil din lipsä de mijloace financiare, I. Bologa s-a reintors la Sibiu unde in 3 nofismbrie are deja о convorbire cu Saguna, in cursui cäreia ii descrie optimist situatia in ceea ce priveste perspectiva satisfacerii doleantelor románesti43. Lua astfel sfir§it acti vitatea desfä$uratä la Viena in anul 1861 de cätre Iacob Bologa, cu eredi nta sincerä cä serverte cauza nationalä $i contribule la rezolvarea cit mai grabnicä a doleantelor poporului säu. Färä a fi necesar sä exageräm efieacitatea acestei activitati depuse impreunä cu I. Ratiu si Ilié Mäcelariu in vara anului 1861 si cu Al. St. Sulu fiu §i I. Ratiu in toamna aceluia§i an, putem afirma cä ea a fost pozitivä, Bologa indeplinindu-^i nu numai mandatul primit din partea comitetului national permanent, ci contribuind deopotrivä la informarea nemijlocitä a numeroase personalitäti din capitala imperiului asupra situatiei reale din Transilvania la inceputul „regimului liberal“, a doleantelor poporului román §i a luptei sale indreptätite pentru egalitate politico-nationalä si pästrarea autonomiei Transilvaniei. A§a cum a reiesit din prezentarea activitätii sale anterioare Bologa s-а referit adeseori la Viena, la situatia romänilor de pe Pämintul Cräiesc. Interesül fatä de acest/a a constituit о Constanta in preocupärile sale politice §i a avut posibilitatea sä-si exprime punctele de vedere, ca deputat al Nocrich-ului, chiar in cadrul Universitätii säse§ti. Bologa fusese ales in aceastä calitate incä in anui 1861, dar fiind in misiune la Viena, sarcina apärärii drepturilor romänilor de pe Pämintul Cräiesc rämase in seama celorlalfi frei deputafi romäni: V. Onifiu, C. Pop §i Gh. Dom§a prezenü in 27 iunie la deschiderea sesiunii Universitätii44. Se cuvine mentionat faptul, cä Bologa, abia reintors din prima sa misiune la Viena, s-а prezentat la Universitate, $i a fost cel dintii care, luind cuvintul in sedinfa din 30 decembrie 1861, a vorbit in limba romänä. La noile alegeri care au avut loc in octombrie 1861 Bologa a fost reales ca deputat in Universitatea säseascä45. Lucrärile au fost deschise la 14 decembrie 1861 de cätre loctiitorul de comite C. Schmidt. Deputafü romäni vor combate tendiinfele abuzive ale Universitätii, in privinta extinderii* prerogativelor acesteia, cit §i incercärile ei de a anexa sate románesti46. I. Bologa a fost ales in comisia de $apte membri, insärcinatä sä elaboreze un proiect pentru impärfirea Transilvaniei in jurisdictiuni nationale. Dar propunerile sale, expuse in cadrul comisiei, vizind aplicarea principiului egalei indreptätiri nationale, nu au fost luate in considerare la redactarea proiectului, care avea la bazä un amestec de prin'a Ibidem. 43 G. Baritiu, Pärfi alese, vol. III, p. 576. 44 T. V. Päcätianu, Cartea de aur, vol. II, Sibiu, 1902, p. 633. 45 Gazeta Transilvaniei, XXV, nr. 8 din 27 ianuarie 1862. 46 Vezi $i George Barif si contemporanii säi, vol. IV, p. 376, nota 7.
