Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
11 ACTI VITATEA POLITICA A LUI IACOB BOLOGA 155 altä consfätuire, care are loc sub presedentia lui $aguna in 5/17 octombrie 1861, membrii sibieni, ai comisiunii permanente au luat, la rindul lor, la cunostintá „cu bucurie“ de plecarea noii delegatii nationale. Comitetul permanent ii adresa in aceea^i zi mitropolitului bläjan rugämintea de „a stärui din toate puterile“ la Viena petntru „cit mait curindä“ convocare a dietei Transilvaniei si, totodatä, sä inainteze ímpáratului un protest energic impotriva „remonsträrii“ guvernului din Cluj38. In a doua jumätate a lunii octombrie 1861 il gäsim asadar pe Bologa din nou la Viena, ca meimbru al delegatiei condusä de ßulutiu. Rolul säu nu mai este atit de important. El ia parte aläturi de Sulutiu si Ra^iu la intilnirile cu diferite personali táti politice, cu ímpáratul, cu arhiducele Reiner, ministrii, membrii delegatiei pledind pentru numirea in functia de cancelar a unui román — §i anujme Vasild L. Pop — si schimbarea organelor regimului in Transilvania, mai ales a comRilor supremi din tinuturile unde majoritatea populatiei о reprezentau románii, cerínd sä fie numini comiti de nationalitate románé. Numai astfei, apreciau ei, putea fi contracaratä neme.^imea, care va incerca sä impiedece intrunirea dietei §i care delinea in acel moment puterea administrativä in Transilvania39 40 41. Mai multor ministrii li s-а arätat „färä sfialä §i cu culori vii“, cä nu, se va putea intruni diéta in Transilvania si nici nu vor fi trimi§i deputari la Reichsrath — ceea ce urmärea Curtea din Viena —, pinä nu va fi numit un cancelar román. Mai mult, ^ulu^iu, Bologa $i Ratiu le declarä inalfilor interlocutori, cä régimül trebuie sä-$i precizeze odatä atitudinea fatä de romäni. Se mai intentiona inaintarea unui memoriu cätre impärat, in care sä se arate gravaminele naRunii románé §i sä se cearä un räspuns la toate suplicile care au fost inaintate incepind de la 20 octombrie 1860. О foarte rea impresie a produs in acele imprejuräri la Viena votul separat al consilierilor romäni de la gubemiul din Cluj, pe care cei trei delegati ii dezavueazä. Din insärcinarea lui Al. St. $ulutiu, la 24 octombrie I. Bologa il roagä; printr-o scrisoare pe Iacob Muresanu ca atitudinea consilierilor menRonafi sä fie dezavuatä in Gazeta Transilvaniei'M. La 7 noiembrie 1861 a fost numit cancelar al Transilvaniei Francisc Nädasdi, pe care delegatii romäni il viziteazä, recomandindu-i „dreapta noasträ cauzä nationalä“. Noul cancelar aulic, om politic mai drept, i-a primit bine pe cei trei''11. Afirmat-iile cancelarului au dat ncrt sperante delegatilor, care au hotärit sä stäruie in continuare in Viena pentru satisfacerea revendicärilor romäne§ti. Eli au pregätit pentru cancelari si ministri „promemorii “§i liste de bärbati apti pentru diferite posturi administrative. Din päcate, situatia lor materialä — a lui Bologa §i Rafiu indeosebi — era precarä; totu§i SuluRu dädea asiguräri cä „goli, 38 Ibidem. 39 Al. Sterea Sulutiu cätre G. Baritiu, Viena 21 octombrie 1861, in George Barif fi conetmporanii sai, vol. IV, p. 367. 40 Ibidem. 41 George Barif fi contemporanti säi, vol. IV, p. 371.
