Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
152 MARIANA PLOE$TEANU 8 d. Bologa foarte mult despre suferin^ele noastre seculare §i in urmä ?i despre nedreptätile cu organizarea nouä“. Apói Bologa s-а referit la ,,nedreptätilei in säsime“, la faptul cä in comitate nu se tinea cont de Diplomä §i de rescriptul impärätesc, cá au fost restaurate comitatele din 1848. Delegatul román a adus la cuno$tintä directa lui Francisc Iosif cä „romänii sint si astäzi tratati ca о multime färä drepturi“. Impäratul a dat asiguräri cä va convoca diéta §i cä „uniunea“ nu va mai avea loc niciodatä! In privinta congresului va lua о hotärire mai tirziu. ln aceea§i zi delegatii romäni 1-au vizitat pe cancelarul aulic Kemény F., Bologa §i Mäcelariu vorbindu-i „pe larg“ despre nedreptätile de pe Pämintul Cräiesc. In 2 iulie au fost la ministrul-presedinte Schmerling, care le-a cerut о listä de „regaliijti“ pentru viitoarea Dietä si „un promemoriu“, la arhiducele Reiner, la ministri Mecseri, Lasser, Degenfeld, pe care i-au informat despre situafia din Transilvania, cererea privind diéta §i necesitatea congresului general. N-a fost ocolit nici prounionistul Vay M., §i Mikó Imre, unei afirmatii a celui dintii, Bologa replicindu-i cä „simául natiunii“ al romänilor nu dateazä de 10—12 ani, ci de cind natiunile conlocuitoare — privilegiate — au inceput sä-i apese pe romäni. Bologa a mai avut singur о intrevedere cu cancelarul Kemény, adversar al romänilor, care-i face unele promisiuni, dar il roagä — dezväluindu-§i un gind ascuns —, ca romänii sä nu cearä „teritorii cäci atunci särmana natiune (clasele privilegiate — n.n.) ungureascä e pierdutä!“ Se §tie cä aristocratia feudalä a invocat pretextul cä romänii nu posedau un teritoriu propriu pentru a refuza acordarea egalitätii natiunii romäne. In 15 iulie 1861 deputatii romäni au fost din nou la Schmerling, care se arätase binevoitor, inaintindu-i lista de „regali^ti“ cerutä. Cu aceastä ocazie Bologa i-a exprimat omului politic austriac, teama romänilor cä, desi ei au destui bärbati capabili, guvernul si cancelaria vor propune doar pe episcopi §i citiva civili, pretextind lipsa de „oameni corespunzätori“27. Bologa i-a schitat apoi lui Schmerling cuprinsul „memorandului“ romänilor. Discutind revendicärile cuprinse in acest memoriu, i-a remarcat, fiind vorba de censul care urma sä fie stabilit pentru participarea la alegerile pentru dietä, cä prin censul de opt florini, era „exclusä cea mai mard parte a romänilor de la dreptul de alegere“. I s-а arätat de asemenea interlocutorului, caracterul invechit si nedrept al légii electorale, in ceea ce prive§te modul de reprezentare, de trimitere a deputatilor la dietä, о localitate cu 1.000 de locuitori, dé exemplu, trimitind doi deputati, ca §i un comitat cu peste 20Qj.000 de locuitori. Bologa s-а referit din nou la modul de desfä$urare a alegerilor in scaunele säse§ti, arätind cä in aceste locuri „se fao cele mai mari abuzuri, neluindu-se in considerare voia poporului“. El s-а mai referit la situatia märginimilor §i darea pe, care о pläteau acestea §i, in final, i-a adresat lui Schmerling rugämintea ca in problemele privitoare la romäni sä fie consultati bärbatii aoestora, care se aflau in Viena — 27 Ibidem, p. 62—65.
