Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
9 ACTI VITATEA POLITICA A LUI IACOB BOLOGA 153 V. L. Pop, D. Moldovan, I. Puscariu — care puteau oferi informatu competente. Intre timp a intervenit un incident, asupra cáruia ne oprim, intrucit ne oferä prilejul de a remarca pozifia politicä inaintatä a lui Bologa dilp acele momente, opusä intr-o anumitä mäsurä céléi mai moderate si autoritäre a episcopului $aguna. La 28 iulie Bologa, Ratiu si Mäcelariu i-au rugat pe presedinfii Comisiei permanente sä protesteze impotriva dispozifiei lui Kemény, privitoare la neamestecul clerului in viafa politicä. ?aguna le-а räspuns la 5 iulie 1861, de la Sibiu, pe un ton imperativ, arätind cä pärerile pe care le are ,,despre Viena au bazä §i tärie“ §i cä nu e dispus sä discute cu ei mai pe larg misiunea lor la Viena; inaintind cererile romänilor — afirma el, delegatii §i-au implinit misiunea, urmind sä se reintoarcä in Transilvania28. Cit priveste protestul impotriva ordinului lui Kemény, nu il considerä necesar. Acesta din urmä, de fapt, nu constituia obiectul principal al divergentelor, asa cum deducem din räspunsul adresat de Bologa, Mäcelariu §i Ratiu la 3/16 iulie 1861 lui $aguna, räspuns care era pe mäsura iritärii care i-a cuprins pe delegati. Ín epistola lor, deputatii románi din Viena afirmä mai intii cä, numai sperind intr-un succes, avind in vedere imprejurärile politice, s-au hotärit sä intreprindä cälätoria „plinä de fatigii“ si, bazindu-se pe imputernicirea care le-а fost acordatä sä nu crute „aici nici un pas, care ar putea ajuta orisicit de putin cauzei noastre nationale“29. Ei isi declarau adinca amäräciune pentru desconsiderarea misiunii lor la Viena, pe care acum $aguna о limita la inaintarea cererilor romäne§ti. Pentru „fericirea nafiunii“, care le zäcea la inimä, se simfeau „datori“ a face „§i altele, cite vor afla corespunzätoare dorinfei romänilor“. О hotärire in privinta reintoarcerii lor nu putea fi luatä — aträgeau ei atentia —, decit de ambii pre^edinfi ai Comisiunii permanente §i in acord cu acesta. Se simteau apoi lezafi, deoarecei §aguna ii considera „minoreni“ in politicä, §i cä acesta desi le recomandase intelegerea cu romänii din Viena, incerca acum sä-i impiedice sä accepte §i alte opinii care, dupä pärerea lor nu puteau fi numai folositoare. Aici se pare cä este punctui de divergenfä, dat fiind faptul cä Bologa, Ratiu si Mäcelariu, de acord cu opinia altor romäni aflati in Viena, ca A. Mocioni, insistau la diferi(te personalitäti cu care aveau intrevederi asupra necesitätii unui congres general al romänilor30. Ori $aguna, ca de altfel §i G. Barifiu, renuntase la revendicarea congresului general, unul din punctele programúim de la 1848. Bologa a rämas in continuare la Viiena, dat fiind faptul cä aveau loc о serie de schimbäri in functii §i se a^tepta о nouä intrevedere importantä cu Schmerling. Dupä ce au primit insä scrisoarea lui Baritiu din 21 iulie 1861, in timpul noilor intrevederi cu oamenii de stat din Viena, 28 Arh. Bibliotecii Mitrop. őrt. din Sibiu, fond Saguna, G. Baritiu, Pärfi diese... vol. III, p. 594—596. 29 Criginalul scrisorii lui Bologa, Mäcelariu si Ratiu, in Arh. Mitrop. őrt. din Sibiu, fond Saguna. Publicatä de G. Baritiu in Pärfi alese, vol. III, p. 594—597. 30 K. Hitchins, L. Maior, op. eit-, p. 58.
