Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
3 ACTI VITATE A POLITICA A LUI IACOB BOLOGA 147 celi?tilor romäni se vor afla in anui 1848 pe baricadele revolutiei. In ajunul revolutiei, rolul lui Bologa de animator al tinerimii románé din Tirgu Mure? este preluat de cätre Avram Iancu ?i Al. Papiu-Ilarian cäci terminindu-?i in anui 1847 practica la Tabla regeascä din Tirgu Mure?, dupä depunerea jurämintului de avocat el a plecat la Sibiu. Aici indepline?te functia de protonotar al Consistoriului ortodox (greco-oriental) din Transilvania. Primul document din vremea revolutiei care poartä semnätura lui Iacob Bologa ?i ne oferä totodatä indicari cu privire la atitudinea sa, dateazä din 3 mai 1848, cind secretarul consistorial impreunä cu Moise Fulea ca pre?edinte, trimite о adresä de räspuns Guberniului, care dispuse ca adunarea romänilor ortodoc?i sä aibä loc separat de cea a romänilor uniti. Semnatarii adresei, pätrun?i de spiritul de unitate nationalä, arätau cä episcopii romäni au actionat intotdeauna impreunä in chestiunile nationale, iar cauza care se va dezbate la Blaj — se referä la adunarea nationalä —, fiind cauza intregii natiuni románé din Transilvania, discutiile trebuie sä se desfä?oare in acela?i loc ?i in acela?i timpt Izbucnirea revolutiei burghezo-democrate l-а gäsit deci pe I. Bologa in Sibiu, ora? implicat adinc in evenímentele din 1848—1849, unde se gäsea ?i ideologul revolutiei románé, Simion Bärnutiu, impreunä cu аЩ juri?ti romäni, studenti la Academia de drept, re?edintä mai tirziu a Comitetului national ?i a Comitetului de pacificatiune etc. De la Sibiu s-а indreptat spre Blaj, luind parte la Marea Adunare Nationalä din 3—5/15—17 mai 1848, unde este ales, aläturi de T. Cipariu, I. Popasu, A. Tr. Laurian, D. Boer, P. Dunca, Gh. Anghel, I. Bob, P. Manu ?i I. Bran ca secretar al Adunärii Nationale, ai cärei pre?edinti erau cei doi episcopi romäni, iar vicepre?edinti S. Bärnutiu si G. Baritiu. Aceastä alegere indicä, färä indoialä, prestigiul de care se bucura deja pentru activitatea sa politico-nationalä, eaea ce este consemnat de faptul cä, dupä citirea protocolului, I. Bologa a luat cuvintul in mijlocul multimii, arätind nedreptätile ce-i apäsau pe romänii din toate pärtile Transilvaniei6. In urma unei hotäriri colective, probabil, ?i desigur cu asentimentul episcopului Andrei ßaguna, care avusese posibilitatea sä-1 cunoascä indeaproape, dupä adunare il insoteste pe acesta, in calitate de secretar ?i ca membru al delegatiei condusä de capul bisericii ortodoxé románé din Transilvania la impärat, pentru a-i prezenta programul Adunärii Nationale de la Blaj, ca atare revendicärile cu caracter burghezo-democratic formulate de románii transilväneni. Intorcindu-se de la Viena cu promisiunea cä „nationalitatea romänä va fi asiguratä prin lege specialä“, $aguna urmärind la inceput realizarea unor intelegeri intre unguri ?i romäni, cere in repetate rinduri Vezi, V. Cherestesiu, Adunarea napionalä de Ta Blaj, Ed. pol., Bucure^ti, p. 402—403. 6 G. Baritiu, Pärpi älese din istoria Transilvaniei, vol. I, Sibiu, 1890, p. 108.
