Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
148 MARIANA PLOE$TEANU 4 ministrului de interne Szemere sá fie inclu$i $i romäni in Comisia regnicolarä ale cáréi lucrári se desfä^urau la Pesta. Dupä primirea räspunsului favorabil, el propune ca la lucrárile comisiei sä ia parte Fr. Lemeny, T,. Cipariu, I. Ighian, P. Dunca, D. Moldovan, I. Bran. О parte dintre cei propuli nefiind prezenfi in Pesta, $aguna propune in locul lor pe P. Dobra, I. Bologa, Al. Hossu §i Bardosy, „tineri romäni §i advocafi, care posed pregätirile recerute pentru importanda lucrärilor §i se aflä de prezent in Pesta §i pe cari ca persoane cunoscute §i acomodate ii recomandäm stimatului domn ministru spre pártinire §i spre propunerea Ministerului ca sá-i denumeascä, in convingerea cä pásul acesta il reclamá in mod necesar lini§tirea natiunii;“7. Iacob Bologa va rämine deci in Pesta píná in toamna anului 1848. Cuno§tea insä §i urmärea cu atenfie tot ce se petrecea in acest timp in Transilvania. Pätruns de spiritui revolutionär al vremii, el era insä in acela$i timp dezamägit de cursul pe care il luau evenimentele, spre cönfruntare. Pe atunci trimitea §i о poezie ziarului Amicul poporului, datatä 5 septembrie 18488 singura poezie pe care a publicat-o vreodatä, in care, cu adincä mihnire, condamna disensiunile politice dintre romäni. La sfir^itul lunii septembrie 1848 „deputatii“ romäni care participau la dezbaterile Comisied regnicolare, din cauza evenimentelor ce se precipitau, s-au reintors in grabä acasä. Barifiu relateazä: „ín acelea§i zile rebelii cälcarä in miez de noapté locuinfa episcopului Andrei §aguna, sub pretextul cä ar avea la sine stindarde muscäle^ti, häfirä pe secretarul säu Iacob Bologa prin citeva strade ca sä le arate unde sönt sttndardele. Ambii scäparä ca prin urechile acului“9. Noi informatu ,cu privire la activitatea lui I. Bologa dateazä din februarie 1849, cind el a plecat din nou cu Andrei $aguna prin Bucure$ti, Moldova §i Bucovina la Viena §i Olmütz pentru a-i prezenta noului impärat Francisc Iosif peti fia cu levendicärile romänilor care, intre altele, cereau unitatea politicä $i autonómia in cadrul monarhiei10. ín timpul cälätoriei I. Bologa a avut prilejul de a cunoa§te personalitäfi politice din cele douä Principate. De atunci dateazä relafiile sale de prietenie cu B. P. Hasdeu, Matei Miliő, generálul Florescu §i altii, relatii pe care le: va pástra §i cultiva pinä la sfir§itul viefii11. Día informatiile de care dispunem pinä in prezent, putem aprecia cä Iacob Bologa a fost implicat activ in evenimentele revolutionäre, cä a sustinut §i imbräti?at programul de revendicäri burghezo-democrate al natiunii romäne, cä la inceput a fost ca si Andrei $aguna adept al infelegerii romäno-maghiare, pentru ca apoi in conditiile complexe ale evolufiei evenimentelor in anul 1848 sä evolueze ре о pozifie apropiatä de cea a lui $aguna, deci de infelegere cu Curtea din Viena in scopul dobindirii egalei indreptäfiri a poporului román. 7 Ibidem. 8 Amicul poporului (Budapesta), I, nr. 15 din 2/14 septembrie 1848. 9 G. Baritiu, op. cit., p. 210. 10 Ibidem. 11 C-tin. Pop, Valeriu P. Bologa, Sibiu, 1939, p. 4.
