Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
146 MARIANA PLOE$TEANU 2 5 martié 1845 pe care о semneazä in numele acestora rugindu-1 pe redacforul bra?ovean sä le favorizeze abonarea la foile sale deoarece din diferite cauze au intirziat sä se aboneze2. ' In acela$i an canceli?tii romäni se intrunesc intr-o societate de lecturä care va avea un rol insemnat in coeziunea lor politico-nationalä, astfei cä la 1848 erau „preparati indeajuns“ pentru a sta pe baricadele revolu^iei. Scopurile societä^ii le cunoa?tem din corespondenta2, publicatä in Gazetä de un „cancelist román'“, care nu este altul decit I. Bologa. Acesta aratä „cum cä canceli?tii romäni din M(ure?) Vasarhei au voie de citit §i inimä de invä^at, dar neavind condici materiale sä-?i procure cärfi ?i nuvele trebuincioase s-au adunat de vreo trei ori laolaltä, s-au sfätuit despre facerea unei colecte, prin care sä-?i adune nescai novele ?i despre casa unde vor ceti acelea; mai pe urmä ca sä se cunoascä unul pe altul mai de aproape au dat laolaltä ?i о cinä“. La aceastä intrunire s-au hotärit sä ?teargä „prea trista deosebire de unit ?i neunit dintre sine“ ?i apoi „bucurindu-se de duhul cel pacinic $i de armonia dintre tofi stäpinitoare, au cintat versuri romäne?ti si ungure$ti. Este sigur cä in luarea acestei hotäriri de profundä semnificatie nafionalä un cuvint hotäritor a avut §i Iacob Bologa care pe parcursul intregii sale vieti se va manifesta ca un adversar al oricäror disensiuni confesionale intre romäni. Tot din aceastä perioadä premergätoare revolufiei — ne informeazä memorialistul Isaia Moldovan — cä I. Bologa locuia la Tirgu Mure? impreunä cu Avram Iancu pe care-1 cuno?tea incä de la Cluj, $i cä intretineau legäturi cu preotii ?i intelectualii din ora? ?i din satele invecinate: „Acolo era ?i Avram Iancu $i Iacob Bologa, locuiau in casa unde fusese mai demult spitalul vechi. Cind mergeam joia in Vasarhei (Tirgu Mure? — n.n.) ii cercetam (...) Cu Bologa ?i Iancu pe astä cale am fäcut cunostinfä. Bologa era un tinär vial, cintäret maré, ne cinta mai multe versuri romäne?ti. . Intilnirile din casa lui Bologa ?i Iancu sint importante pentru spiritul in care se vor fi desfä?urat, pentru ideile noi revolutionäre pe care le vor fi dezbätut, pentru interesül pe care-1 vor fi acordat ace?ti tineri veniti din diferite coituri ale Transilvaniei problemei emancipärii sociale ?i nationale a poporului romän. Memorialistul menfionat i?i aminte.?te si despre vizitele lui Iancu ?i Bologa la Nicolae Vlädutiu, prefectul de mai tirziu, in Morseti ?i la fratii Isaia ?i Vasile Moldovan in Chirileu. In timpul acestor intilniri studenfü ?i intelectualii romäni s-au sträduit sä inteleagä spiritul vremii, si-au clarificat atitudinile politice, au pus in cumpänä soarta nafiunii lor supusä dublei asupriri nationale ?i sociale, desemnindu-?i astfei menirea istoricä de a fi conducätori ?i apärätori ai poporului romän. Nu intimplätor majoritatea can-3 Gr. Ploesteanu, Canceliftii romäni tirgumure?eni in revolufia de la 1848, in Studii ji cercetäri de stiinfe sociale, Ed. Academiei R.S. Romania, Bucure.?ti, 1977, p. 32. 3 Ibidem, p. 33. 4 Isaia Moldovan, Din intimplärile viefii in Gazeta Transilvaniei, nr. 239 din 1 (13) noiembrie 1898.
