Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
* 9 ROMÄNII SIGHISORENI IN EPOCA MODERNA Ц9 m.c.v.45. $coala se tinea regulat, iar invätätorii aveau salarii asigurate46. Intre dascälii §colii románesti sighisorene s-au distins Nicolae P. Demian, I. Ciceiu, Mihail Pácaié §i al^ii. Numeroase corespondente apärute in revista Amicul scoalei relevä progresele insemnate ale acestui läca$ de invätäturä, ca dealtfel §i ale celor din Danes, Saschiz, Hetiur. О contributie deosebitä a avut-o in aceastä privintä Zaharia Boiu, personalitatea cea mai insemnatä a románilor sighisoreni in secolul trecut, főstül participant la revolutia de la 1848, care acum indemna pretutindeni pärintii sä sprijine ínvátámintul, „sá-si trimitä regulat pruncii la scoalä cäci (...) numai a?a ne vom putea ajunge scopul §i finta la care näzuim cu tofii“47. ln anul 1864, cind consilierul scolar Paul Vasiéi viziteazä pe neasteptate scoala romäneascä din Sighi$oara, in care functionau pe atunci 2 inväfätori, el se aratä multumit, subscriind „protocolul läudabil“48. ín scopul promovärii progresului §colar, incä din anul 1864 sint organizate la Sighi§oara conferinte invätätoreijti49. Aläturi de Zaharia Boiu, intre céi mai activi sustinätori ai scolii romänesti s-au remarcat negustorul Dem. Damian, loan $andru si D. Moldovan. Acesta din uignä, cumpárá in deceniul al 9-lea un nou edificiu scolar in cetate — cel vechi fusese deteriorat in urma incendiului din anul 1884 —, cu suma de 8 000 de florini; tot la indemnul säu au fost zidite sau reparate scolile din localitätile Cris, Laslea, Arehita, Beia, Rétikul, Brädeni, Ápold etc., fapt pentru care i se aduc calde elogii in paginile ziarului Telegraful román50. Mentionäm cä D. Moldovan, in calitatea sa de inspector §colar protoprezbiterial, respinge viguros incercärile de amestec ale organelor de stat in afacerile §colare, de incälcare a autonomiei confesional-scolare, adresind la 18 august 1882 о „Provocare oficialä“ — apreciatä in Gazeta Transilvaniei ca „importantä“ —, prin care indemna pe preofii din subordine, ca directori scolari, si pe invätätori ,,a se fine strict de dispozitiunile ^colare, normate in „Statutul organic“, §i a se adresa cu toate afacerile oficiale scolare cátre jurisdictiunea §colará confesionalá apartinátoare“51. 45 Adunarea rapoartelor de la directorii districtului de scoalä din Arhidieceza greco-räsäriteanä din Ardeal in anul Domnului 1865, Sibiu, 1865, p. 51; Telegraful román, XXXV, nr. 111 din 31 octombrie/12noiembrie 1887; Cu privire la istoricul $colii románesti din Sighisoara vezi T. Racotä, Completäri la recenta istorie a ?co- Ulor románesti din Transilvania, in „Rév. de pedagogie“, nr. 5 din mai 1972, p. 197. 46 Ibidem, p. 52. Ca un amänunt semnificativ, amintim cá mesterül sas Michail Manchen va därui scolii un clopot. Telegraful román, XXVI, nr 94 din 15 august 1878, p. 375. 47 Ibidem, XII, nr. 34 din 30 aprilie 1864, p. 137. 48 Arh. Bibi. Mitropoliei ortodoxé din Sibiu, Fond Saguna nr. 2046. 49 Telegraful román, XII, nr. 67 din 27 august/8 septembrie 1864, p. 278—279. 50 Ibidem, XXXVI, nr. 52 din 14/26 mai 1888, p. 211. 51 Gazeta Transilvaniei, XLV, nr. 105 din 10/22 septembrie 1882. Mentionäm cä pe D. Moldovan íl vom gäsi, aläturi de Biblioteca comunalä din Sighisoara §i Patriciu Pintea din Cata, intre abonatii la lucrarea lui Teodor V. PäcäUan, Cartea de aur sau luptele politice-nafionale ale románilor de sub coroana ungarä (vezi vol. IV, Sibiu, 1906, p. 858).