Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
120 GRIGORE PLOEÍpTEANU 10 La sfirsitul secolului al XIX-lea activeazä in serviciul progresului scolar din oras si din tinut Reuniunea invätätorilor gr. or. románi din districtul Sighi^orii. In lipsa unei scoli medii proprii, numerosi románi au frecventat cunoscutui §i valorosul Gimnaziu sásesc din Sighisoara. Aceastá importantá institute de invátámint, al cáréi corp profesoral a fost ilustrat de nume de cärturari ca I. Haltrich, Fr. Müller, G. D. Teutsch $i аЦи, a avut íntre anii 1851—1918 un numár de 1.045 elevi de nationalitate romána52. De altfel, trebuie relevat faptul cá relatiile culturale románosáse§ti au fost fertiile, inscriind momente memorabile ín istoria confluentelor dintre cele douá nationalitáti. De la intemeierea sa in anul 1861, Astra, cea mai importantá institute cultural-nationalá a románilor din Transilvania, a gäsit ecou §i aderen ti §i la Sighisoara, íntre membrii ei aflindu-se Zaharia Boiu, mai tirziu Petre Decei — care apare si íntre abonatii revistei Transilvania, organul de presá al Asociatiunii —, negustorul Dem. Damian §i alti53. Acéláéi zelos cárturar, Z. Boiu, colector al Astrei, trimitea íncá la 14 martié 1862, pentru fondul institutei, 59 de florini §i 40 cr. „adunat din districtul sáu“54. Aderenta románilor din acdfete párt la miíjcarea cultural-natonalá, la obiectivele promovate de Astra, trebuie sá fi fost aceea care a determinat hotárirea íntemeierii unuia din primele despártáminte in Sighisoara (despártámintul XXI). Din protocoalele ínaintate de directiunea Despártámíntului comitetului central al Astrei rezultá cá ea a manifestat preocupári culturale si economice, názuind sá contribuie la ráspindirea cuno§tintelor, la progresul scolii románesti si la imbunátátirea stárii materiale a populafiei románesti din pártile Sighisorii. ín sedinta din 2/24 septembrie 1870 subcomitetul s-а ocupat de ínfiiintarea de agenturi comunale; astfel de agenturi fuseserá deja create in Sighisoara, Albesti, Dumbráveni, Scárisu (?) Si Daia, cu acél prilej luindu-se másuri pentru ínfiintarea de agenturi Si in alte comune románesti din despártámint. Conducerea Astrei a luat la cunostin(ä „cu pläcere“ aceastá activitate a subcomitetului55. La 29 noiembrie 1870 directiunea despártámíntului Sighisoara a solicitat comitetului central al Astrei sá aprobe crearea pe spesele ei a unui depozit de cärti sc°lare la subcomitet, respectiv sä „esopereze“ trimiterea a vreo 200 de Abecedare si 40—60 cärti de lecturä, partea I 52 M. Kroner, Interferenzen, Rumcnisch-ungarisch-deulsche Kulturbeziehungen in Siebenbürgen. Dacia Verlag, Cluj, 1973, p. 164—165. S! Conspectu despre P. T. Domnii membrii fundatori, ordinari si onorari ai Asociafiunei transilvane pentru literatura romána si cultura poporului román, Sibiu, 1866, p. 13. ArhStat Sibiu, Fond Astra, Protocolul Agendelor Asociafiunei tranne pe an, 1868—1876, nr. 95/1968 si nr. 52/1869. Transilvania, II, nr. 6 din 15 martié 1869, p. 169 §i nr. 18 din 15 septembrie 1869, p. 207; Ibidem, III, nr. 18 din 15 septembrie 1870, p. 218. 54 ArhStat Sibiu, fond. cit., Protocolul. . . 1861—1867, nr. 60/1862; Conpectu.......p. 40. 55 Transilvania, III, nr. 21 din 1 noiembrie 1870, p. 259—260.
