Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
118 GRIGORE PLOESTEANU 8 „mine-poimíne se va declara о grevä generálé a inväfätorilor confesionali“39. In anul 1907, sub conducerea organizafiei Partidului Social Democrat inträ in grevä muncitorii croitori, pantofari §i lemnari, au loc cinci intruniri, о demonstrare, se tipäresc manifeste, iar in octombrie se declan§eazä о grevä generálé in favoarea votului universal40. Politica de pregätire de räzboi a gu vernant lor stirne§te, de asamenea, impotrivirea clasei muncitoare sighi^orene. In anul 1911 au loc diferite actuni, demonstratu, adunäri, manifestati antiräzboinice (in februarie, iunie, august)41. Lupta conjugatä a diferitelor categorii sociale va crea, in imprejurärile de la sfirsitul primului räzboi mondial, conditiile necesare inläturärii vechilor autoritäti din Sighisoara si áld pregätirii ín aceste párti a Unirii Transilvaniei cu Románia, even imént la care vor aduce о contribute importantä, aläturi de romäni, si sasii sighisoreni. In a doua jumätate a secolului al XIX-lea romänii din Sighisoara s-au remarcat §i prin unele realizäri in; domeniul cultural. Continuind о tradite, ei sprijinä cartea §i presa scrisä in limba nationalä, dezvoltä scoala romäneascä din oras, activeazä in cadrul despärfämintului Astrei, cultivä teatrul, muzica, dansurile nationale. Interesül lor pentru culturä este consemnat deopotrivä de documente de arhivä §i de presa vremii. In anii decadei neabsolutiste Dimitrie Pálosán aduce carte romäneascä de la Sibiu42. Sint abonate Telegraful román, Gazeta Transilvaniei §i, desigur, §i alte periodice románesti, care numärä intre corespondenfn lor sighisoreni de frunte43. Un progres evident se realizeazä in domeniul §colar. Dupä revolufia de la 1848, de§i populafia era säracä, s-au ridicat clädiri de piaträ pentru Scoli in Sighisoara si in localitäfi din imprejurimi, ca: Albert, Daia, Laslea, Danes etc. Nu intimplätor, Gazeta Transilvaniei, preluind о informate din Kronstädter Zeitung, remarcp in anul 1856 acest progres al Scolii románesti in pärtile Sighisorii, conchizind cä „iubirea de nationalitate si limbä la romäni s-а desteptat“44. Cea mai importantä scoalä romäneascä de pe teritoriul Inspectoratului sc°lar districtual era cea din Sighisoara, cu 3 clase elementare, care in urma sträduinfelor lui Zaharia Boiu, sprijinit de avocatul Bacon, dispune de о nouä clädire in cetate, inauguratä in anul 1860. Terenul si casa necesare scolii au fost cumpärate cu 1 000 florini v.a., renovarea vechii zidiri costind alt 1 500 fl. v.a. Banii au fost adunafi din contribufia poporului, comuna cetäteneascä politicä oferind si ea 200 de florini, iar főstül primär Iosef Koller 100 florini 39 Ibidem 40 Documente . . . 1900—1909, p. 548, 626, 641, 642, 650. 41 I. Cii'alä, Mifcarea muncitoreascä si socialistä din Transilvania, 1901—1921, Ed. pol., Bucure?ti. 1976, p. 191. /l2 Arh. Bibi. Mitropoliei ortodoxé din Sibiu, Fond Saguna, nr. 1089—1090. 43 Ibidem, nr. 935. Gazeta Transilvaniei era abonatä incä de la intemeierp de Z. Boiu si apói de V. Leicu (1847). ln, anul 1871 apar Intre abonati preoti loan Ganea ?i George Soneriu, din localitäti apropiate de Sighisoara. Gazeta Transilvaniei, XXIV, nr. 53 din 19/7 iulie 1871. 44 Ibidem, XIX, 1856, p. 70.
