Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
7 ROMÄNII SIGHI$ORENI ÍN EPOCA MODERNÄ 117 de obiecte de la femeile din Sighi$oara ín folosul unei tombole organizatä la Bucuresti33. ln anii urmätori, in viata romänilor sighi§oreni se afirmä avocatul dr. Toma Cornea, unul din „bärbafii de incredere“ ai Partidului National Roman. Spre sfirsitul secolului al XIX-lea si la inceputul secolului al XX-lea, odatä cu dezvoltarea inregistratä pe calea capitalistä, cu infiinfarea de noi fabrici — cum sint Fabrica de postav Fradii Zimmerman (1872), Tesätoria $i vopsitoria de bumbac M. Matzak (1878), Fabrica de malini §i turnätoria de fier (1882), Fabrica de talpä §i piele Carol Adleff (1895), Fabrica de cärämizi $i figlä „Hercules“ (1907) — §i ateliere me$te§ugäre§ti, create numeric §i se dezvoltä clasa muncitoare sighisoreanä. Se afirmä mi$carea muncitoreascä §i socialistä, care atrage in rindurile sale muncitori färä deosebire de nationalitate. Un moment de seamä in evolufia acesteia il reprezintä crearea in anul 1906 a organizafiei locale a Partidului Social Democrat din Ungarin, cu eontributia brutarului Knaller din Bra$ov si a zidarului Mihai Henning34, ln 1910 este infiinfatä organizatia (sectia) romänä a, P.S.D. in Sighisoara. Din comisia de organizare au fäcut parte Iosif David, Ilie Metea, Ilie Florea, loan Jelmäreanu, loan Popescu, Toma Budoi, Vasile Cujeran, loan Olteanu si loan Carasca; iar din comisia de control loan Herfa, Adam Olteanu si loan Buduran35. Muncitorimea sighisoreanä obtine succese si in organizarea profesionalä, cu deosebire in anii 1906—1907, cind sint create mai multe sindicate. Ziarul Adevarul din 1 februáriéi 1906 consemneazä: „in ziua de 18 ianuarie muncitorii de aici (din Sighisoara — n.n.) au tinut о adunare, in care au hotärit aläturarea de sindicat §i au alcätuit grupa sindicatului muncitorilor constructori“, ln anul 1907 s-au constituit organizatiile profesionale ale croitorilor, muncitorilor din alimentatie, muncitorilor siderurgisti §i metalurgisti36. Deopotrivä se intensificä aetiunile greviste, clasa muncitoare sighisoreanä luptind unit pentru majorarea salariilor, reducerea timpului de muncä etc. In anul 1906 izbucnesc greve ale calfelor de pantofari si cizmari37. Situatia materialä grea, mizéria „nespusä“ provoacä främintäri si in rindurile invätätorimii. Spiritele dascälilor erau „foarte agitate“. Invätätorul Emil Reit scrie in Gazeta Transilvaniei: „De soarta noasträ nimeni nu se intereseazä. Referintele sociale in cari träim, scumpetea cea mare $i munca cea grea a noasträ, — a oropsitilor de dascäli —- ne indeamnä sä cäutäm о cale prin care sä ne ajungem scopul“38. Sä nu se mire afutotoritäfile scolare §i publice, avelrtizeazä invätätorul sighisorean, dacä 33 Tribuna, XII, nr. 61 din 16/28 martié 1895, p. 245. 34 Em. Giurgiu, Sighisoara, ed. a II-a, Ed. Stadion, Bucure$ti, 1970, p. 14. 35 Documente din istoria miscärii muncitoresti din Románia, 1910—1915, Ed. pol., Bucure^ti, 1968, p. 144. m Documente din istoria miscärii muncitoresti din Románia, 1900—1909, Ed. pol., Bucure?ti. 1975, p. 651. 37 Em. Giurgiu, op. eit-, p. 15. °8 Gazeta Transilvaniei, LXIX, nr. 215 (Nr. de Duminicä 39) din 29 septembrie/12 octombrie 1906.
