Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
lie GRIGORE PLOESTEANU 6 impiedice activitatea politico-nationalä si incercind sä rupä legäturile oamenilor politici locali cu conducerea P.N.R. §i legatura lor cu alegätorii románi din Sighiijoara si din comitatui Timava Mare, au luat mäsuri represive. Astfel, prefectura comitatului mentionat, incälcind legea, a interzis intrunirea alegätorilor romäni, iar pe cei sositi in Sighi§oara ca urmare a convocärii si cu stirea politi di locale, i-a pedepsit cu cite 30 florini v.a. amendä28 29. Asemenea mäsuri ?i altele, au fäcut sä se vorbeascä in presa transilväneanä de ,,pa§alicul Tirnaved Mari“. Eie n-au putut insä impiedica elementele devotate poporului román sä-i apere cu demnitate interesele politice §i culturale. Sa$ii au resimtit §i ei in aceastä vreme, din ce in ce mai mult, mäsurile abuzive ale autoritätilor ungare. Sint sdmnificative cele afirmate in ziarul Siebenbürgisch Deutsches Tageblatt din Sibiu, cä „sederea deputatilor liberali sa§i din Sighi^oara si Bistrita in partida guvernamentalä din dietä n-a adus nici un folos“ acestor comitate. „Chiar §i celui, orb trebuie sä-i deschidä in fine ochii continuele stäri, care sunt о batjocurä pentru lege §i drept, in comitatele Bistrita si Tirnava, §i sä-1 facä a recunoa:?te cä toate tintesc a ne ruiftia. Ceea ce indurä amindouä comitatele sub reaua administrare a lui Banffy-Bethlen, n-ar trebui sä fie cu putintä intr-un stat cult“23. О consecintä a mizeriei sociale ?i a tendintelor de magliiarizare^ a constituit-o emigrarea unui, mare numär de locuitori din comitatui Tirnava Mare in Romänia. ln anul 1884 solgäbiräul din Sighi^oara a eliberat 446 de pa$apoarte, iar in anul 1885, numai in curs de trei luni, au solicitat emigrarea 277 persoane, dintre care 200 erau romäni, 59 germani, 18 maghiari etc.30. In imprejurärile intensificärii asupririi nationale a romänilor transilväneni apare firesc ecoul pe care miscarea memorandistä l-а avut §i in pärtile Sighi§orii. Un exemplar al istoricului act a ajuns in posesia primarului orasului, Iuliu Mätz, care a declarat la 3 decembrie 1892 in fata judecätoriei de instructie din Sighisoara cä a primit exemplarul pe po$tä, dar nu §tie de unde $i de la eine31. Cind guvernantii au inscenat autorilor Memorandului procesul de la Cluj, condamnindu-i pe conducätorii mi§cärii nationale romäne§ti la ani grei de temnitä, din numeroase localitäti transilvänene, intre care Sighisoara, Saschiz, Sarpatoc, $omo§telnic au fost adresate calde adeziuni la mi§carea memorandistä32. Continuä in aceastä perioadä pe multiple planuri legäturile sighisjorenilor cu Tara, autoritätile incercind prin mäsuri represive sä le stävileascä. Astfel, in prxmävara anului 1895 Ioana Moldovan, sotia lui D. Moldovan, este condamnatä la 10 zile temnitä pentru initierea unei colecte 28 Observatorul, VII, nr. 39 din 28/16 mai 1884, p. 156. 29 Gazeta Transilvaniei, XLVII, nr. 255 din 15/27 noiembrie 1889. 30 Ibidem, XLVIII, nr. 265 din 29 noiembrie/11 decembrie 1885. 31 Procesul Memorandului romänilor din Transilvania. Acte ?i date, vol. I, Ed. Buletinului Justijiei, Cluj, 1933, p. 93. 32 Vezi N. Josan, Adrese de aderenfä la cauza memorandistä in colecfiile Muzeului de istorie Alba Iulia, in Apulum, XII, 1974, p. 434—448.
