Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
112 GRIGORE PLOE$TEANU 2 $i D. Boiu, mäsar (1) din Alberti (localiJtatQ ínglobatá in municipiul Sighisoara)2 3. Mai tirziu, in anul 1905, románii sighisoreni reu§esc — dupä ce sasii aveau institutii financiare incä din deceniul al 8-lea al secolului al XIX-lea —, sä ínfűnteze §i о bancä: Tirnävcana, institut de credit §i economii, cu un capital social de 60.000 de coroane. Direcfiunea bäncii era formatá din I. Muntean, presedinte, M. GavrilS, N. Manta, dr. Toma Cornea din Sighisoara, Chirion Muntean din Ápold §i N. Dobre din Viisoara (functionarii institufiei erau dr. T. Cornea, I. Maftei, contabil ?i M. Moldovan, easier)3. Se afirrna totodatä personalitSfi locale din rindul intelectualitäfii, care au о contribute de seamä in apärarea si afirmarea drepturilor romänilor, in stimularea vietii lor cultural-nation ale, in frunte cu pasoptistul Zaharia Boiu, Augustin Hor§ia, Dimitrie Moldovan si altii. ln anii decadei neoabsolutiste romänii sighisoreni sprijinä miscarea cultural-nationals prin abonarea préséi románesti. Astfel, noul ziar Telegraful román, apärut la Sibiu in anul 1853, numärä intre abonafii säi ?i pe Zaharia Boiu senior, „Tinerimea romána“ din Sighisoara, aläturi de Zaharia Tätaru din Danes, Hie Brindu?an din $ae? etc.4. Odatä cu trecerea la a§a numitul „régim liberal“, miscarea politiconationalä a romänilor din Transylvania a luat un avint remarcabil. Ea este sprijinitä, intre alfii, de protopopul sighi§orean Z. Boiu, care trimite Comitetului national permanent din Sibiu in toamna anului 1861 suma de 27 florini 70 er., pentru cheltuielile necesitate de deputatiunea romäneascä trimisä la Viena ín scopul sustinerii revendicärilor nationale5 6. Afirmarea romänilor sighisoreni si ín general a celor din scaunul Sighisoara nu era deloc usoarä, datoritä incercärilor de a-i exclude din viafa politicä, facilitate de caracterul discriminatoriu al légii electorale sau de a-i transforma intr-o simplä masä de manevrä a partidelor politice ale claselor dominante care isi disputau puterea. Pentru realitáüle din scaun, al cärui centru era orasul de pe Timava Mare, este caracteristic numärul foarte mic al romänilor cu drept de vot in eomparatie cu proportia populafiei romäne$ti. Astfeil, de exemplu, in cercul de sus al scaunului Sighisoara se inreg'istreazä 542 alegätori sa$i §i numai 37 romäni5. Unii romäni care au incercat sä-?i afi(rme drepturile au fost incarcerafi in Sighisoara pe motiv cä erau „numai suferifi“7. Semnifieativ este §i faptul cá nici in preajma intrunirii istoricei, Diete de la Sibiu, care va vota egala indreptäfire nationals §i confesionalä a romänilor cu celelalte nationalitäti $i confesiuni din Transilvania, in comisiß centralä electoralS a scaunului Sighisoara nu a fost ales vre-un 2 Petra Petrescu, Monográfia Institutului de credit fi de economii „Albina“, 1872—1897, Sibiu, 1897, p. 114, 122, 125. 3 Anuarul bäncilor románé, VII, 1906, p. 150. '■ Arhiva Bibi. Mitropoliei ortodoxé din Sibiu, fond Saguna, nr. 935. 5 Ibidem, Protocolul Sesiunii (comitetului national) din 7 noiembrie/26 octom-1 brie 1861. 6 Telegraful román, XI, nr. 48 din 13 iunie 1863, p. 194. 7 Ibidem, XII, nr. 6 din 19 ianuarie 1864, p. 23.
