Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
3 ROMÄNII SIGHI$ORENI IN EPOCA MODERNÄ 113 román8. Dar, in pofida greutäülor de tot felül, a imprejurärilor dificile, romänii — dupä cum se exprimä uh corespondent din Sighi§oara al Telegrafului román in anul 1863 —, propäsesc, „de§i incet, dar sigur“9. Aderind la politica promovatä de conducätorii mi§cärii nationale, о seamä de frunta$i sighi§oreni sprijinä linia directoare trasatä de acentia, critic# asuprirea poporului román, intensificatä dupä instaurarea in anul 1867 a regimului dualist austro-ungar. Mentionäm mai intir cä Augustin Hor^ia, aflat in acea vreme la Pesta, i§i exprimä printr-o declärafie publicä, datatä 2 iunie 1868, tipäritä in Gazeta Transilvaniei, ata^amentul fatä de Pronunciamentul de la Bla)10. De la románii sighisorenil emanä una din cele mai viguroase declaratii de solidaritate cu hotäririle Conferintei de la Mercurea din martié 18'69, care a consfintit crearea Partidului National Román din Transilvania si a recomandat romänilor transilväneni pasivitatea fatä de alegerile dietale. Un corespondent al Gazetei Transilvaniei afirmä: „Dupä ce in 7 martié in Mercurea capacitätile románé, cäror le zace la inimä durerea §i fericirea natiunii románé §i a compatrlei lor, se declararä, ca romänii transilväneni sä nu se impärtäseascä la alegerile dietale, au stiut §i alegätorii romäni din Sighisoara (care erau in numär de 142 — n.n.) si scaun (in numär de abia 12! •— n.n.) sä-§i tmä parola“11, ln ziua de 20 martié 1869 о delegare a alegätorilor romäni a depus pe. masa comisiei electorale din Sighisoara о declaratiune, inregistratä in protocol §i inaintatä Ministerului de Interne. In acest document se constata excluderea natiunii románé din sistemul asa-zis constitutional inaugurat dupä 1865 §i se aräta cä legislatia ín vigoare era о expresie a, vointei de dominatie §i nu о emanatie a ideii dreptului etem. Exprimindu-§i nemultumirea, romänii din Sighisoara si scaun afirmau cä ei nu se pot supune unor astfei de legi — ca legeä uniunii si legea nationalitätilor —, ci le vor „combate totdeauna“. Totodatä ei declarau cä nu pot participa la alegerile pentru dietä, respectind astfei hotärirea Conferintei de la Mercurea12. Corespondentul ziarului bra$ovean precizeazä cä, in sensul acestei declaratii, s-au abtinut de la votare §i acei romäni sighisoreni care nu au semnat-o, iar in scaun au votät doar 6 romäni13. ín vara aceluiasi an, cind se incearcä atragerea romänilor de cätre partidul liberal, corespondentul ziarului mentionat declarä urmätoarele: „Noi ca romäni ne-am iubit si vom iubi §i apára natíunea noasträ pinä la repausarea finalä, i?i vom sti totdeodatä a pretui §i a respecta reciproc pe oricare eonatiune, pinä cind va exista“1'1. EI i^i exprimä totodatä convingerea cä natiunea romänä „care a fost sute de ani sub timpii vitregi 8 Telegraful román, XI, nr. 44 din 30 mai 1863, p. 173. 9 Ibidem, nr. 48 din 13 iunie 1863, p. 178. 10 Gazeta Transilvaniei, XXXI, nr. 69 din 20/8 septembrie, p. 276. 11 Ibidem, XXXII, nr. 27 din 21/9 aprilie 1869. 12 Ibidem; vezi $i B. Surdu, Conferinfa nafionala de la Miercurea (1869), in AI1C, VIII, 1965, p. 200. 13 Ibidem. 14 Ibidem, nr. 47 din 3 iulie/21 iunie 1869. 8 —. Marisia — XI
