Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
108 VALERIU NITU 4 celelalte popoare invrednicite in egalä mäsurä. Motivat social-etic, T. Cipariu contrapune demnitatea constantá a poporului román in contrast cu imaginea spoliatorului tiran §i proclet, politician lipsit de scrupule. Aladár, paralel cu originea demnä, romanicä, reflectatä ín dezvoltarea istoricä a limbii románé, cárturarul din Blaj atestá continuitatea poporului §i prin pästrarea trásáturilor psihice, a fiinZei sale autentice, in decursui vremurilor vitrege: „Dar, de au §i fost multe rätäcirile ?i päcatele romänului, de au $i ris mul^i de el, (. . .) dar inima na^iunei rämase intreagä, talentele-i fire§ti, ce nu-i putu räpi vecinul si tiranul, nu s-au mutat; §i sträinul, carele a vrut a vedea cu ai säi ochi, nu cu ai vecinului, incepu a vedea in román mai mult decit numai un paria, cunoscu calitáfile insigne (distinse, n.n.) ce-i caracterizesc inima neturburatá de patimi, incepu a nu prea crede sau numai putin. De atunci §i vecinul incepu mai intii a se ru§ina in sine, si ca sá nu rámíná cu tótul ín minciuná, unii íncepurá a modifica, iar altii(,) mai politici(,) cu tótul a sári dintr-un extrem intru altul. De aici, acea curioasá vedere cá nu arareori tocmai aceia te laudá mai múlt, carii te batjocoresc cit le íncápuse ín piele, §i aceia te pling mai taré, carii te-au vulnerat pinä la inimá“8 9. E aici un procedeu mai putin frecvent in confruntárile epocii: abordarea unei probleme fundamentale de istorie (relafiile intre stápínitori §i asupriti) prin raportare la cadrul psilio-social (reflectínd mentalitatea grupului social), cu repercusiuni pentru acceptarea adevárului istorie. Demersurile §i tactica interpretului tendenziös, fals, eronat, apar astfel, dezváluite combativ prin argumentarea originii vechi, romanice, §i sustinerea continuitáZii elementului demografic, autohton. De aceea, T. Cipariu i§i extinde comentariul pe marginea disertaZiei publicata de Aug. Treboniu Laurian, asupra factorului demografic prevalent care explicä perpetuarea poporului román ín pofida vicisitudinilor seculare, „migrárile“ din perimetrul Daciei vechi avínd cu tótul alte semnificaZii: „Articulul I incepe cu venirea romanilor in Dacia, (mai) ales in Transilvania de azi, pre care-i aflá auctoriul tocmai acok> §i astázi mai numero§i, pe unde se $tie cá au fost coloniile cele mai renumite, pentru exemplu valea Sargetina1’ sau a HaZegului, dar numerozitatea romänului azi e atita de maré pretutindenea, afará de secuiíme, cit mai nu este cu putinZá a face alegere, incá si Zinuturile undeí nu afläm nici о urmá, sá fi fost cindva colonizate de romani, cum este Chioariul, atita fiind impoporat cu románi cit, afará de putini nobili pretin§i de altá limbá, mai cá nu se aflá alt decit románi. Dar cu toate cá §i női eredem cá Transilvania niciodatü nu a fost vacuatä (sublinierea noastrá) de la venirea lor piná la cele mai furioase incurse de barbari, tot nu putem a nu märturisi cá migrárile romanilor din Principate in Transilvania §i inapoi, piná in anii cei mai dintii ai seculului acesta, atita au fost de dese, cit nu färä rafiune poartä azi о mare parte a románilor din Transilvania numele de Munteanu si 8 Biblioteca Academiei R. S. Romania, ms.rom.cit., f. 1 v. — 2 r. 9 Depresiunea din apropierea satului Gradi$tea Muncelului, jud. Hunedoara.
