Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
102 RADU ARDEVAN 4 pe tárímul istoriei,25 la acestea se mai pot adäuga citeva familii nobiliare care detineau coleclii de antichi táti26. ín aceste conditii, cu atít mai semnificativä apare prezenta unor subscriptori románi la amintita carte despre mozaicurile de la Sarmizegetusa. Pentru о lucrare de specialitate restrinsä in istoria anticä, numärul prenumerantilor romäni apare, in epocä, destul de mare (24 din 285) §i ingäduie citeva concluzii interesante. Se observä cu u$urintä concentrarea comanditarilor romäni: 20 se inregistreazä la Bra§ov, in timp ce in alte trei localitáti cunoastem doar cite unul: Dimitrie Pisoi la Nojag, loan Neme$ la Näsäud §i bine cunoscutul animator cultural Iosif Ighian27 la Baia de Arie§ — tofi trei preofi28. lntr-o vreme cind, a§a cum am väzut, antichitätile locale nu constituiau obiect de studiu in §coalä, absenta putindlor institutii románesti de atunci dintre sustinätorii cärfii lui Bedeus nu trebuie sä ne surprindä. Totu§i, intilnim о singurä asemenea institute: Biblioteca Regimentului I romänesc de granitä, de la Orlat29. Lipsa de interes a Blajului se impune atenfiei; este insä cunoscutä „stagnarea inspäimintätoare“30 a viefü culturale bläjene in deceniile 2—3 ale secolului. Brosúra despre mozaicurile de la Sarmizegetusa putea trezi atenfia cu preeädere persoanelor particulare avute $i dornice de culturä in forme ceva mai inalte. íntre romäni, numai pätura burghezä in ascensiune avea mijloacele si capacitatea de a se interesa de asemenea manifestari. Or, la inceputul secolului al XIX-lea, cu toatá dezvoltarea de tip capitalist a altor zone locuite de romäni31, cea mai importantä burghezie romäneascä se concentra la Bra$ov32. Asadar este cu totul fireascä ponderea deosebitä a subscriptorilor brasoveni. Lista de prenumeranti cuprinde 12 membri ai acestei puter-25 Afarä de autorul insu$i, mai putem menfiona pe J. Filtsch (I. Wolf, op. cit., p. 428—429), J. Benigni von Mildenberg (E. v. Friedenfels, op. cit., p. 343), F. X. Hene (autorul cunoscutei Beyträge zur dacischen Geschichte, Hermannstadt, 1836), pe arhivarul bistritean K. E. Lani (G. Nussbächer, ín Rev.Arh., XXXII, 1, 1970, p. 14—17) si pe colegul säu bra$ovean St. v. Closius (Idem, ín Cumidava, IV, 1970, p. 572). 26 Ca de pildä familiile Eszterházy, Jósika, Noptsa, Teleki sau Wesselényi. 27 G. E. Marica, op. cit., p. 20. 28 Nu putem stabili о origine romäneascä pentru аЩ doi subscriptori: Josephine von Popp din Sibiu (va fi fost rudá cu cunoscuta familie de comercianti románi?) Cf. D. Limona, ín RevArh, XXVII, 1, 1965, p. 266; A. Ofetea, Patrunderea comertului romänesc in circuitui international (in perioada de trecere de la feudalism la capitalism), Bucureíjti, Ed. Acad. R.S.R., 1977, p. 119—129; §i cäpitanul Fr. Szkorei (Scorei?) din Fägäras. 29 J. Bedeus, op. cit., p. 19. 30 G. E. Marica, op. cit., p. 227—228; expresia apartine lui G. Barifiu; Cf. I. Lungu, op. cit., p. 102—103. 31 Pentru Transilvania doar, vezi D. Prodan in Studii. Revistä de istorie ji filosofie, III, 1950,'p. 80; D. Limona, loc. cit.; G. E. Marica, op. cit., p. 30—37; N. Bocsan, op. cit., p. 37; C. Velculescu, V. G. Velculescu, in Synthesis, II, 1975, p. 87—88, 92; Idem, in RESEE, XIII, 1975, nr. 4, p. 540—541, 544. 32 Fr. Killyén, in Studii si articole de istorie, I, 1956, p. 173—176; Al. Bärbat, in Studii. Revistä de istorie, XVI, 1963, p. 921—932; G. E. Marica, op. cit., p. 33.
