Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
5 MOZAICURILE SARMIZEGETUSEI 103 nice burghezii comerciale románesti33. Prezen^a lor ilustreazä incä о data maturitatea acestei päturi sociale, apetenta ei pentru culturä34 §i tendinta de racordare la spiritui veacului. Deosebit de importantä ni se pare insä prezenta unor subscriptori romäni din afara Transilvaniei. Este vorba de opt persoane, mari boieri din Tara Romäneascä: mitropolitul Dionisie, marele vomic Grigore Bäleanu, marele logofät Constantin Golescu, cei doi Alexandru Filipescu, Iancu Samurcaij, loan §i Nicolae Väcärescu35. Acentia sint ín general cunoscufi ca promotori ai culturii nationale36. Interesül lor pentru un aspect de istorie a Daciei antice nu poate fi neglijat. Alá turi de alte manifestari, el ne atestä odatä in plus faptul cä cel putin structurile superioare ale societätii románesti incepuserä sä impärtäseascä ceva din sensibilitatea romanticä pentru istoria noasträ veche. Tocmai in acesti ani, grija pentru vestigiile arheologice §i interesül pentru istorie vor cäpäta in Principate aspect institutional37. Absenfa oricäror subscriptori din Moldova nu este probatorie; se cunoaste cá decelniul al treilea al secolului XIX ínseamná pentru provincia est-carpaticä о perioadä de crizä in culturä, cu repercusiuni in circulatia cärtii (lipsa totalä de prenumeranti pentru cartea tipäritä)38. Este semnificativ cä tofi subscriptorii din fara Romäneascä apar pe lista Brasovului. Faptul a fost pus in legäturä cu refugiul boierilor munteni la Bra§ov in anul revolutionär 182139. Dar aceastä pärere nu poate fi sustinutä. Mai intii, nu toti dintre prenumerantii de la 1825 s-au refugiat in Transilvania in timpul revolutiei conduse de Tudor Vladimirescu40. Apoi, atit la 1823 (anul descoperirii mozaicurilor) cit si la 1825 (anul aparitiei brosurii) acest exil trebuia sä fi luat sfirsit. Faptul cä subscriptorii munteni se inregistreazä la Brasov trebuie pus pe seama legäturilor trainice pe care fara Romäneascä le intretinea cu romänii brasoveni. Aceste relatii nu aveau de loc caracterul de simplä conjuncturä §i i§i aflau concretizarea atit pe plan economic, cit §i cultural41. Prin urmare, structura listei de prenumeranfi la lucrarea din 1825 despre mozaicurile de la Sarmizegetusa aduce argumente pentru douä concluziii importante: interesül spiritualitätii romäne$ti la inceputul vea-33 Este vorba de I. Christu, $t. Cernovodali, D. Dima, T. Geanli, Gh. Dumovici, C. Emanuel, V. Moldoveanu (ortográfiát Ladislau Moldavai), G. Paapa, D. P. Sterie, Filip Voina, loan si Radu Jipa (J. Bedeus, op. cit., p. 17—18). 34 Fr. Killyén, op. cit., p. 181 sq; Al. Bärbat, op. cit., p. 932; G. E. Marica, op. cit., p. 31—34; N. Boc$an, op. cit., p. 33—34. 35 J. Bedeus, loc. cit. 36 P. Cornea, op. cit., p. 68, 71; M. Caratasu, op. cit., p. 387—391; N. Bocsan, op. cit., p. 32—33; G. E. Marica, op. cit., p. 21, 49—50. 37 D. Tudor, loc. cit.; A. Pippidi. loc. cit. 38 C. Velculescu, V. G. Velculescu, .op. cit., p. 545; Idem, in Synthesis, II, 1975, p. 91. 39 I. Berciu, op. cit-, p. 158). 40 A. Otetea, Tudor Vladimirescu fi revolufia din 1821, Bucure^ti, Ed. stiintificä, 1971, p. 391. ' 41 Cf. supra, notele 32, 34; G. E. Marica, op. cit., p. 20—21, 31—33, 49—50.
