Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
3 MOZAICURILE SARMIZEGETUSEI 101 mult mai putini reprezentanti16, in timp ce unele locali táti mici apar cu prenumeranti neasteptat de numerosi17. In chip firesc, cei mai multi sustinätori se recruteazä de pe pámíntul atribuit Universitátü sáse?ti (155). Intre prenumerantii din órajele sáse?ti predominá categoric elemen tele burgheze; arareori gásim cite un locuitor ínstárit din localitáti invecinate. Siutatia din micile centre de scaun (Nocrich, Cincu, Media?) este cu tótul diferitá: gásim mai ales preo(i ?i magistrali printre putinii inscribi, iar numárul prenumerantilor din alte localitáti apartinátoare scaunului este relatív maré. La Sibiu, prezenta indelungatá a Guberniului si a organelor administratiei provinciale18 face ca о pondere insemnatä sä о aibä functíonarii de stat si ofiterii superiori (29 din 64). Militarii predominá in chip aproape absolut in localitätile de resedintä ale regimentelor. de granitä (Näsäud, Miercurea Ciuc, Tirgu Secuiesc, Rupea, Orlat). In alte localitáti de dimensiuni similare (ca Fägäras, Baia de Arie?, Oena Sibiului etc.) subscriptori sint mai ales functionarii sau midi proprietari — altfel spus, elemen te ale burgheziei. О situafie aparte prezintä ora?ul Cluj, unde multi nobili aveau proprietäti19 ?i unde se intrunea adeseori Diéta Transilvanieii20. Aid, din 36 de prenumeranti 31 apartin nobilimii, fatä de numai 5 intelectuali nenobili21. Prezenta femeilor este incä foarte redusä: abia 11 cititoare.22 La inceputul secolului XIX interesül mereu crescind pentru antichitáti ?i istorie ráminea ín Transilvania mai mult in sfera initiativelor individuale sau de grup, färä un cadru institutional23. Se observä lesne cä lucrarea lui J. Bedeus a fost privitä mai mult ca о curiozitate stiintificä, ori ca un divertisment distins, demn de oameni culti, — dar nu ca un instrument de lucru. Surprinde slaba reprezentare printre prenumeranti a institutiilor de culturä: doar patru biblioteci (dintre care douä ?colare)24 si Muzeul Brukenthal. Chiar printre persoanele care ?i-au comandat cartea, doar ?ase s-au afirmat prin preocupäri ?i contributii proprii 16 Cite 11 la Alba Iulia ?i Bistrija, doar 4 Tirgu Mure?, doar 2 Sighi?oara. 17 Miercurea Ciuc ?i Nojag depä?esc numärul de 10. 18 Din 1790 Guberniul fusese mutat la Cluj (L. Gyémánt, in IstCluj, p. 192). 10 M. Bunta, in IstCluj, p. 213. 20 L. Gyémánt, op. cif., p. 194—198. 21 J. Bedeus, op. cit., p. 19. 22 3 la Sibiu, 5 la Cluj, eite una la Nojag, Tirgu Mure? ?i Tirgu Secuiesc. Uneia dintre eie — baronesei Jósika — ii fusese chiar dedicatä lucrarea lui Bedeus (E. v. Friedenfels, op. cit., p. 340). In Moldova ?i Muntenia femeile apar ca prenumeranti abia dupä 1829 (C. Velculescu, V. G. Velculescu, in RESEE, XII, 1974, nr. 2, p. 217). 23 S. Benkó, in Studii ?i cercetäri de istorie. Cluj, VIII, 1957, p. 154—155; V. Wollmann, in Apulum, XV, 1977, p. 671, 674—679; P. Teodor, I. Gabor, op. cit., p. 242. Abia incepind din 1845 se va préda la Colegiul reformat din Cluj ?i „antichitäfile patriei“ (Idem, op. cit., p. 243). 24 Este vorba de biblioteca $colii evanghelice din Bra?ov, respectiv a Colegiului reformat, din Tirgu Mure?, a Regimentului I romänesc de grani(ä ?i de biblioteca Teleki din Tirgu Mure?.
