Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

II. Istorie

100

RADU ARDEVAN

2

teres sporit pentru vestigiile antichitajii clasice8. A§a cä, aparipa acestui opuséul a fäcut о putemicä impresie contemporanilor §i a fost urmatä de numeroase studii §i cercetäri de specialitate9. Se poate afirma cä modesta lucrare a lui Bedeus a contribuit simator la impulsionarea arheologiei in Transilvania.

Emulafia produsä in päturile cultivate ale provinciei de descoperirile arheologice fäcute la Sarmizegetusa in 1823 i$i aflä о bunä ilustrare ín lista de prenumeranfi ai cärfii lui Bedeus10. Ea cuprinde 285 de subscriptori, grupati alfabetic pe locali tä^i, acestea din urmä fiind eie insele ordonate alfabetic. Desigur, ca orice asemenea listä, ea nu reflectä integral si fidel circulafia unei tipärituri11. Totu§i, ea ne poate oferi о imagine sinteticä asupra celor care, in Transilvania la inceputul veacului trecut, manifestau un interes mai statornic pentru investigarea antichitäfii12. ín urmärirea audientei de care s-а bucurat la tipärire cattea lui Bedeus trebuiesc insä avute in vedere nu numai caracterul de strictä specialitate al lucrärii, ci §i limba in care a fost scrisä, precum §i posibilitäfile obiective de publicitate §i de difuzare13.

De la inceput surprinde faptul cä lista de subscriptori cuprinde numai persoane inregistrate in Transilvania intramontanä. Doar trei prenumeranfi figureazä in localitäti din afara principatului. Unul este Fleischhackl von Hackenau, consului austriac de la Bucure^ti14; ceilalfi doi sínt baronul Samuel Jósika si contele loan Kornis, nobili ardeleni aflati la Viena in calitate de funcfionari aulici15. Lipsa unor susfinätori din alte provincii ale imperiului n-o putem explica decit printr-o publicitate deficitarä. Dar si in cadrul Transüvaniei subscriptorii sínt foarte inegal repartizati. Cél mai mare numär il gäsim in marile ora$e: Sibiu, Bra§ov §i Cluj (cu 64, respectiv 44 §i 36 inscri§i). Alte a$ezäri urbane au

8 P. Teodor, in Studii si cercetäri de bibliologie, II, 1957, p. 264—265; D. Tudor, in vol. Al. I. Odobescu, Istoria archeologiei, (Bucure^ti), Ed. stiirgificä, 1961, p. 8—10; A. Pippidi, In St. Cl., XI, 1969, p. 291—295; N. Boc$an, in Sub semnul lui Clio. Omagiu acad. prof. Stefan Pascu, Cluj, 1974, p. 509—511; M. Carata?u, in RESEE, XII, 1974, nr. 3, p. 387—390; M. Anghelescu, in Synthesis, II, 1975, p. 97—98; I. I. Russu, in IDR, I, 1975, p. 47—54; G. E. Marica, Studii de istoria si sociologia culturii ardelene din secolul al XIX-lea, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, vol. I, 1977, p. 230—238; I. Wolf, op. cit., p. 425—429; K. Köllő, in Ütünk évkönyv, Cluj-Napoca, 1975, p. 44—46; K. Engel, Rómaiak és dákok a XIX. század irodalmában (Adalékok az erdélyi romantika történetéhez), ms. 24 p. ?i Evocarea rázboaielor dintre romani si daci in literatura maghiarä fi säseascä din Transilvania, ms. 8 p. (Adresám pe aceastá cale multumirile noastre autorului, pentru amabilitatea cu care ne-а pus la dispozitie cele douä lucrári manuscrise).

9 C. Daicoviciu, loc. cit.; I. Berciu, op. cit., p. 157/, 157—159.

10 J. Bedeus, op. cit., p. 17—20. Remarcatä $i de I. Berciu, op. cit., p. 158(.

11 G. E. Marica, op. cit., p. 6, 13—14; C. Velculescu, V. G. Velculescu, ín Synthesis, II, 1975, p. 93; N. Boc?an, ín Studia, Historia, XXI, 1976, p. 26.

12 G. E. Marica, op. cit., p. 14.

13 C. Velculescu, V. G. Velculescu, op. cit., p. 89fi; N. Boc$an, loc. cit.

14 J. Bedeus, op. cit., p. 17; A. O^etea, Tudor Vladimirescu fi revolufia din 1821, Bucure$ti, Ed. §tiintificä, 1971, p. 73—74 sq.

15 J. Bedeus, op. cit., p. 20.