Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
94 IOAN RANCA 4 defalcä о suprafata de térén din fínea;a alodialä a hotarului satuiul Lazarea cedínd-o jelerilor säi Vasile Cotfas ?i loan Dobrean.83 Noua asezare ce se infiripä astfei, numitä Subcetate, dupä ruinele unei cetäfi de maliimé din epocile anterioare, se ínvecina spre räsärit cu fínea^a domneascä, la apus cu pädurea Rezallya, la miazäzi cu píríul Dudád, iar la miazänoapte cu píríul Cana?. Tot atunci stäpinul feudal a mai cedat jelerilor din Subcetate о finea^ä situatä deasupra píríului Dudád ре povírni?ul dealului cu acela?i nume, avínd о íntíndere de 10 care de fin (5 iug.). Aceastä fínea^a se ínvecina din toate partle cu hotarul satului Remetea ?i ?i-au ímprejmuit-o (marcat-o) cu (fragmente?) (de) pietre de moara. Pe de aha parte, conventa íncheiata stipula ?i obliga^iile ce incumba pe jelerii Cotfas ?i Dobrean decedafi deja la data conscrierii domeniului ín 1742. Stapínul feudal stipula astfei ca cei doi jeleri sä defri?eze pädurea din apropiere creind terenuri arabile ?i de pä?une, ceea ce la data de mai sus se constata a se fi fäcut din plin. Au fost gäsite ?i conscrise aici'ín 1742, 16 familii de jeleri din care una constínd din urma?ii lui Cotfas Vasiie ?i douä din acelea a lui loan Dobrean, — restül alfi jeleri románi a?ezap ín főstül „praediu“ íntre timp. Conscripta Inregistreazä faptul cä, jelerii de aid aveau ín folosinfä, ín situatia lor cu tótul deosebitä de a altora, sesii mai mari, íngaduite lor de larghefea hotarului ?i nici obligafiile feudale nu-i strímtorau, ca mäsurä de cointeresare ín popularea la ínceput, apói, ín rentabilizarea locului, derivínd din populare, ca avantaj al stäpinului feudal. Erau datori a da anual stäpinului lor о piele de jder sau de vulpe, sau о oaie cu miel, iar in caz contrar, in compensate о taxa de 10 maria?i. Deosebit de aceastä contribute ei mai datorau stäpinului feudal slujbä cu brätele, trei zile anual la strinsul finului. Condita jelereascä mai rezidä apói ?i din faptul inregistrat de conscriptie cä, in cazul cind intenfionau sä se mute erau liberi s-о facä, anunfindu-?i insa stäpinul din timp ?i plätind banii cunoscuvi sub numele de „taxa pentru local de casä“. Dacä, dimpotrivä, ar pleca din sat färä a -da de ?tire stäpinului acesta este in drept a-i urmäri ?i a le sechestra toate bunurile. La Suseni conscripta inregistreazä ?ase iobagi, dintre care trei erau cojocari, doi din ace?tia achitindu-?i obligata feudalä cu meseria lor, iar unul era scutit, fära sä se mentoneze cum. Ceilalt trei iobagi figurau färä animale ?i erau impu?i säptäminal la trei zile de lucru unde este nevoie. Iobagii figani (2) fac fierärie ?i oricínd este lucru in meseria lor, de aceea, mentoneazä conscripta, nu pot fi folosifi la alte munci. La Vo?läbeni, sat in care conscripta inregistreazä 27 de familii de iobagi románi, obligapile acestora sínt identice cu cele din Läzarea ?i Diträu, cu 8a Szabó T. Attila ín lucrarea sa Gyergyói helynevek a XVII—XIX századból (Nume Je locur: dm Giurgeu din secolele XVIÍ—XIX), Budapest, 1940, apreciazä eronat (necunosdnd Urbariul din 1742—1743 de care ne ocupäm), drept prima menpune documentarä a localitalii Subcetate, la anul 1773, respectiv 1751. §i originea primilor locuitori este eronatä.
