Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
5 DOME.NIUL DIN LÄZAREA LA 1742 95 deosebirea constatatä $i la Läzarea, avind aceea$i cauzalitate, cä la transportul lemnelor din pädure nu se pretind decit douä care in contul unei säptämini de lucru. ln forma $i cuantumul stabilit pentru iobagii din centrul economic al domeniului, Läzarea, decurgea iobägia $i la Gheorgheni, unde s-au conseris 17 iobagi $i 2 jeleri, dar in satele Casin, Pläie$ii de Sus, Imper $i Iacobeni in apropierea gránitéi cu Moldova ele sint sensibil mai reduse. ln aceste asezäri, iobagii sint datori a sluji domnului de pämint datoritä condipilor geografice $i climaterice, dar $i spre a le u$ura via^a, cu patru vite, numai о zi pe säptäminä in loc de" douä, iar celor färä vite de jug li s-а mai fäcut о inga duin^ä anume aceea ca sä nu slujeascä intregul an eite trei zile säptäminal, ci vara trei $i iarna douä. Un sfert de veac mai tirziu, la 1769, о „Relatare“ despre slujbele supuplor din Transilvania inaintatä Curpi de о comisie urbarialä instituitä pe lingä Guberniu, constata in acest context cä „In scaunul Ciuc ... iobagii nu mai presteazä altceva inafara celor prescrise de lege de teama fugii lor in Moldova vecina.“ä Constatarea de mai sus este §i in acest caz plinä de semnificapi, íntrucít se situeazä in certä opozipe cu falsa teorie a „emigrärii“ romänilor din Transilvania, teorie vehiculatä in urmä cu aproape un secol de anumite cercuri istorice interesate, ea fiind insä complet lipsitä de temei, a$a cum au dovedit-o studiile pertinente lui D. Prodan,9 10 11 $tefan Mete$ $.a.u ln consens cu constatarea anterioarä sínt $i obligapile consemnate de conscrippe pe seama jelerilor in aceastä zonä de granea. La Gheorgheni, de exemplu, jelerii n-au nici о obligape de slujbä trebuind sä dea doar stäpinului feudal anual eite о oaie cu miéi. La fei unii iobagi din Iacobeni, care sint scutip complet de slujbe, fiind obligap doar a da domnului lor pämintesc din Läzarea eite о mierpi de säminpi de brad. ln acela$i mod diversificat se incadreazä jelerii me§te$ugari, relativ mulp in aceastä zonä muntoasä. ln acela$i sat Iacobeni un jeler Todoran loan este baci la oi, altul Vancea Cäliman este cojocar, unul Timar alias Tubac este cedat de stäpinul feudal din Läzarea sä slujeascä plebanului romano-catolic din Joseni. Tot baci la oi trebuie sä fie §i Birsan Alexandru, cum il trädeazä $i numele, situape confirmata p de faptul cä este obligat a da anual stäpinului säu un ca$ sau un burduf (mai) mic de brinzä. Circiumäritul Vinzarea $i cumpärarea bäuturilor a fost din vechime liberä pentru iobagi, transformarea ei intr-un drept prohibitiv feudal fiind de data mai recentä, inscriindu-se, cum am väzut, in incidentul de la Cimpeni, din 1782, 9 loan Ranca, op. cit. 10 D. Prodan, Teória imigrafiei románilor din Principatele románé in veacul al XVIlllea, Cluj-Sibiu, 1944. 11 $tefan Mete?, Emigrari románé}ti din Transilvania in secolele XIII—XX, ed. Il-a, Editura ;tiin{ificä fi enciclopedica, Bucurepi, 1977.
