Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
Note – patrimoniu
734 IOAN CHIOREAN 4 timplätor deci, in momentele cele mai grele ale grevei, comuni?tii, militanpi sindicali?ti ?i uteci?tii au ?tiut sä insufle incredere miselor, au ?tiut sä dema?te ma?inapile autoritäplor ?i fabricanplor, dovedind о justä orientare politicä ln condipile cruntei terori ín саге au dús lupta. De asemenea, au fost dezavuate acpunile inipate de Sárkány $tefan, secretaru! organizapei din Tirgíi Mure? a Partidului social-democrat, in vederea realizärii unui compromis „rezonabil“ intre patroni ?i muncitori6. Greva muncitorilor forestieri a demonstrat cu putere cä partidul comunist este singurul apärätor al intereselor de zi cu zi ale clasei muncitoare, cä el este organizatorul luptei muncitorilor pentru о viai;ä mai bunä. ín atari imprejuräri, pe fondul inäspririi contradicpilor dintre clasele exploatatoare ?i cei asuprip, oamenii muncii romäni, mahgiari, secui ?i germani, sub conducerea organizapilor revolutionäre ale clasei muncitoare din Romania, au dus о permanentä luptä impotriva scäderii salariilor ?i pentru märirea lor in raport cu scumpetea, impotriva raponalizärii capitaliste, a ?omajului ?i concedierilor formate, a amenzilor ?i abuzurilor patronale, pentru respectarea zilei de muncä de 8 ore, a legislapei muncitorepi, pentru apararea libertäplor democratioe, pentru dreptul de organizare ?i intrunire, pentru eliberarea depnuplor politici etc. In acela?i timp, aveau de infruntat campaniile de?änl;ate ale partidelor politice burgheze care incercau in fei ?i chip sä diminueze — indeosebi printr-o demagogie naponalistä sau ?ovinistä spiritul revoluponar al maselor muncitoare de la ora?e ?i sate. $i nu era deloc u$or, cäci organizapa din jude^ul Mure? a Partidului naponaliäränesc — spre a cita un prim exemplu — era recunoscutä in 1929 ?i in anii care au urmat ca una dintre cele mai puternice organizapi ale acestui partid. Reu?ind sä atragä de partea sa täranii instärip (care in multe cazuri erau socotip frunta?ii satelor, ?i deci cu о mare influenza asupra ^äränimii särace), Partidul naponal-^äränesc ?i-a índreptat, din 1933, о parte a acpunilor sale propagandistice ?i impotriva Frontului Plugarilor, iar ín jude^ul Mure? a reu?it chiar — timp de un deceniu — sä ímpiedice constituirea unei organizapi locale a ^äränimii nevoia?e. Puternice organizapi jude^ene aveau apói Partidul national liberal, Partidul naponal cre?tin ?i Partidul Maghiar (acesta deopotrivä ?i ín judeple Ciuc, Odorhei ?i Trei Scaune), care ?i-au recrutat membrii din ríndurile burgheziei, mo?ierimii, intelectualitäpi, comercianplor, patronilor de ateliere, preopmii, chiaburimii ?i ^äränimii mijloca?e. De?i numerice?te, datoritä terorii ?i represiunilor din timpul grevelor, organizapile politice ale oamenilor muncii nu mai aveau о asemenea pondere ín 1929 ca ín anii precedenp, atít Comitetul jude^ean Mure? al P.C.R., cít ?i Comitetul local al Partidului social-democrat í?i vor pästra ?i ín perioada crizei economice ne?tirbitä influenza ín ríndurile maselor populare, militínd cu consecs-en^ä pentru infäptuirea frontului unic muncitoresc. Aceastä strinsä colaborare dintre comuni?tii ?i social-democratii mure?eni — sporadic realizatä ín timpul grevei muncitorilor forestieri din 1929 doar ín unele fabrici de cherestea de pe Mure?ul superior — concretizatä cu maximä eficieniä ín timpul grevelor din 1934 prin lupta comunä pentru infäptuirea programúiul de revendicäri generale ?i imediate, a dovedit pe deplin ?i aici semnificapa deosebitä a ini-6 Ibidem, Acte politienepi, nr. 54S3/1929; nr. 7S43/1929; Simon Fuchs, art. cit., p. 151.
