Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
Note – patrimoniu
5 GREVA MUNCITORILOR FORESTIERI 735 pativelor $i hotäririlor adoptate de Partidul Comunist Román pentru infäptuirea unei politici unitare de acpune muncitoreascä. Intrucit greva muncitorilor forestieri din 1929 inriurise puternic solidaritatea de clasä a intregii muncitorimi de pe valea superioarä a Muresului, noul Consiliu sindical din Tirgu Mures — de$i in anii urmätori va avea о compozipe social-democratä — $i-a desfäsurat activitatea potrivit principiilor luptei revolutionäre. Cea dintii märturie о gäsim elocvent exprimatä in acpunea de solidaritate a tuturor muncitorilor din Tirgu Mure?, färä deosebire de naponalitate si apartanentä politica, cu cauza muncitorilor grevisti de pe Muresul superior, in mai 1929, reflectatä pe larg chiar si in coloanele unor publicapi burgheze. Astfel, dupä cum relata cotidianul politic burghez „Maros“ din Tirgu Mures, la 18 mai 1929, ín orasul de resedin^a al judepilui Mures au fost adusi 33 de muncitori, „arestap la Gäläu;as si Toplipi. Muncitorii au fost transportari legari intre ei, pe majoritatea lor se väd urmele bätäii. Printre muncitori sint maghiari si rontani. Acestia sint acei muncitori despre arestarea cärora a relatat ziarul Maros in numärul säu de azi dimineara. Muncitorii au fost interogari incä asearä la polirie, iar simbätä dimineara cauza lor va fi predatä procuraturii care, probabil, ii va elibera. Este о manifestare interesantä a solidaritapi muncitoresti faptul ca muncitorii din fabricile locale, fäcind parte din sindicatele unite (unitare — n.n.), desi caminul muncitoresc este inchis si astfel nu existä posibilitatea unei intilniri comune, s-au oferit cä vor asigura hrana necesarä muncitorilor arestari si potrivit hotäririi lor astäzi seara le-au trimis deja míncare la polirie“7. Din relatarea de mai sus repnem insä $i un alt fapt. Caminul muncitoresc din Tirgu Mures, unde isi aveau sediul organizariile de partid, sindicale si U.T.C., regionale sau locale, a fost deseori inchis de cätre automatic polirienesti, la fel si in primavara anului 1929. Mäsura represiva vizase acum paralizarea activitapi Consiliului regional sindical care in anii 1920—1928 a creat la caminul muncitoresc din Tirgu Mures un adevärat stat-major muncitoresc. De aid, in timpul miscarilor greviste, se lansau chemärile de luptä, se transmiteau dispozirii pentru comitetele sindicale din íntreprinderi, se räspindeau afise si manifeste, ziare si brosuri. Organizindu-si sedii ilegale, Consiliul regional sindical — sub indrumarea permanentä a organizariei teritoriale P.C.R. — a reusit cu aceeasi eficienrä sä mobilizeze la luptä muncitorii din fabricile de cherestea de pe Muresul superior $i in primavara anului 1929. Pe de altä parte, ín viltoarea grevelor din aprilie-mai 1929 a crescut considerabil rolul organizatoric $i politic al unor centre muncitoresti ca Reghin, Toplira si Gheorgheni, ín juruil cärora se polariza activitatea a mii de muncitori si lucratori din cele mai felurite íntreprinderi industrial. In timpul acesor bätälii de clasä s-а intärit fräpa oamenilor muncii románi, maghiari si de alte naponalitäp, si deopotrivä solidaritatea muncitorilor forestieri de pe valea superioarä a Muresului cu cei din Bucovina si de pe Valea Trotusului, stimulap puternic ín acpunile lor revendicative din acelasi an de combativitatea revoluponarä si rezisten{a eroicä a muncitorimii de aici. 7 Marosy III, nr. 110 din 18 mai 1929.
