Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
Note – patrimoniu
3 GREVA MUNCITORILOR FORESTIERI 733 zat un puternic front muncitoresc, ce a alarmat deopotrivä patronatui ?i autoritätile locale. Curind Insä, evenimentele vor lua proporpi considerabile, mi^carea revendicativä din aceastä zona a {arii cuprinzlnd — dupä relatärile unui raport confidential al Serviciului de siguranta din Tirgu Mure? inaintat Sigurantei Generale — „toti muncitorii lemnari de la fabricile din judetele Mure?, Ciuc ?i Odorhei, adicä toti acei ce apartin sindicatelor de nuantä comunistä . . .“3 Pentru a Impiedica greva, autoritäple au luat toate mäsurile in vederea atenuärii conflictului dintre muncitori ?i patroni, postlnd jandarmi ?i politi?ti la intrarea in fabrici. In ciuda mäsurilor represive luatc de police ?i sigurantä, organizatiilt P.C.R. din Valea superioarä a Mure?ului desfa?urau cu succes mimca prímre muncitori in vederea declarärii grevei. In actiunea de pregätire a grevei au fost atra?i ?i uteci?tii. Comitetul judetean U.T.C. Mure? a trimis aici mai multi activi?ti cu sarcina concreta de a sprijini sectiunile tineretului din fabricile de cherestea. La 23 aprilie 1929 incepe greva, care — inca din primele zile — antreneazä la luptä 4000 de muncitori din 19 fabrici de cherestea4. Dupä douä säptämini de greva, timp in care muncitorii impreuna cu familiile lor au rezistat cu succes tuturor atacurilor intreprinse de patroni ?i autoritäp, situapa grevi?tilor a devenit grea din cauza epuizärii fondurilor bane?ti adunate in prealabil pentru sustinerea actiunilor greviste. In acest moment critic, muncitorii grevi?ti s-au adresat täränimii muncitoare, care — aducindu-le insemnate cantitati de alimente — a sprijinit indeaproape lupta eroicä a tovarä?ilor lor. Suferind un e?ec total chiar ?i in incercärile de a folosi spärgätori de greva5, fabricantü sínt nevoiti sä cedeze ?i sä accepte incheierea unei conventu care obliga patronatui la satisfacerea revendicärilor muncitorilor. Ca urmare, intre 23 ?i 29 mai grevi?tii din fiecare fabricä au incheiat noul contract colectiv care prevedea recunoa?terea timpului de muncä de 8 ore, majorarea salariilor cu 10%, un spor de 25% pentru orele suplimentare ?i un supliment ín bani pentru haine de lucru. Lupta muncitorilor de pe Mure?ul superior din aprilie-mai 1929 se incheia, a?adar, cu victoria grevi?tilor, ea constituind un imbold pentru muncitorii din celelalte intreprinderi din Tirgu Mure?, care au reu?it sä impunä patronilor ridicarea salariilor. Astfel au procedat muncitorii timplari ?i alpi. Semnificatia social-politicä a grevei muncitorilor forestieri din primävara anului 1929 este insä cu múlt mai largä. Mai presus de toate se desprinde cu pregnantä lupta consecventä a Partidului Comunist Román, de?i aflat in adincä ilegalitate, pentru dreptate socialä ?i naponalä, impotriva exploatärii oamenilor muncii de la ora?e ?i sate. Acest liant cäläuzitor s-а resimtit cu tärie in numeroasele actiuni social-politice initiate ?i conduse de organizatiile P.C.R., sindicale ?i de tineret din Valea superioarä a Mure?ului, cu prilejul mi?cärilor greviste sau al räzvrätirilor täräne?ti, in acpunile de solidarizare cu grevi?tii, in coloanele ziarelor muncitore?ti editate pe meleagurile mure?ene. Nu in-3 ArbStat Tirgu Mure?, Fond Prefectura jud. Mure?, acte politiene?ti, nr. 2130/1929. 4 Ibidem, Acte confidentiale, nr. 68/1929; nr. 114/1929; nr. 115/1929. 6 Ibdiem, nr. 137/1929.
