Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

Note – patrimoniu

732 IOAN CHIOREAN 2 reprezentind 20 fabrici de cherestea din valea superioarä a Mure?ului, au mai participat — cu drept de vot deliberativ — delegatii Uniunii Sindicale a muncitorilor lemnari, ai Comitetului regional sindical Tirgu Mure?, Oradea 51 ai sectiunii de tineret din Tirgu Mure?. Avind 0 agenda de lucru deosebit de importantä ?i bogatä, conferinta de la Toplita a analizat ?i adoptat mäsuri corespunzätoare revendicarilor economice ?i politice de bazä ale muncitorilor forestieri, indeosebi privind imbunätätirea conditiilor de muncä ?i de trai, organizarea sindicatelor, apärarea impotriva concedierilor, problema timpului de muncä ?i a salarizärii, situapa sanitarä, asigurärile sociale, cultura munci­­toreascä. Pentru impulsionarea activitätilor sindicale, dar ?i pentru о mai buna coordonare a actiunilor muncitore?ti s-а hotärit — tot acum — imparp­­rea regiunii in douä centre organizatorice ?i {inerea unei con ferinae regionale in fiecare lunä, íntr-o zi de duminicä. Transpunind in via^a toate hotarírile ?i mäsurile adoptate, incä ín primele luni ale anului 1929 s-а ínfaptuit — cu remarcabilä energie revolutionär — о masivä organizare a muncitorimii £0- restiere. Chiar ín localitatile izolate, unde n-au existat grupe sindicale, de pildä la Borsec, Rachiti?, Corbu ?i Ghime?, muncitorii s-au organizat ín duda unei ínver?unate opozi^ii din partea patronilor ?i autorita^ilor. La sfír?itul lunii februarie 1929 s-au constituit 28 de organiza^ii sindicale in care erau ínglobati peste 4000 de muncitori din 32 de fabrici de exploatare ?i prelucrare a lem­­nului1. §irul grevelor muncitorilor forestieri de pe valea superioarä a Mure?ului va fi reluat cu о ?i mai maré intensitate ín primävara anului 1929. Urmínd indicabile partidului comunist ?i trägind invä^äminte din bätäliile purtate ín perioada 1923—1925 muncitorii forestieri s-au ridicat iarä?i la luptä, organi­­zínd о puternicä rezisten^ä impotriva noii ofensive patronale, pentru apä­rarea sindicatelor unitare, pentru recí?tigarea timpului de muncä de 8 ore, pierdut dupä inäbu?irea eroicei greve din 1925. Atunci, la sfír?itul lunii mai 1925, dupä 9 säptämini de lupte ínver?unate intre muncitori ?i patroni, greva a fost inäbu?itä prin teroarea singeroasä a aparatului represiv al regimului burghez. Cu toatä ínfríngerea suferitä, lupta lor n-a fost zadarnicä. Ea a intä­­rit increderea muncitorilor ín partidul comunist, ín sindicatele revolutionäre, in forta ?i dreptatea cauzei pentru care luptau. Greva muncitorilor forestieri de pe Mure?ul superior din primävara anului 1925, prima mare bätälie de clasä din tara noasträ dupä ilegalizarea partidului de cätre guvernul liberal, a fost о puternicä manifestare a protestului clasei muncitoare impotriva ofen­­sivei patronale, a fost о ?coalä de solidaritate proletarä, „care — dupä cum sublinia ziarul „Lemnarul“ — le-а adus multe invätäminte ?i experiente“2. Intr-adevär, mäsurile organizatorice intreprinse de organizatiile de partid ?i sindicale de pe Mufe?ul superior in anii care au urmat ?i-au demonstrat temei­­nicia ?i eficienta revolutionarä in 1929, cind muncitorii forestieri ?i lemnari — indrumati indeaproape de membrii celulelor P.C.R. din fabrici — au reali-1 Simion Fuchs. Situafta industriei forestiere fi luptele muncitorilor forestieri la :nce­­putul criiei economice din 1929, in Studii fi materiale de istorie contemporand, Editura Aca­­demiei, Bucure$ti, 1956, p. 134—138. 2 Lemnarul, IV, nr. 5—6 din 15 iunie 1925.

Next

/
Thumbnails
Contents