Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
Note – patrimoniu
SEMNIFICATIA SOCIAL-POLITICA A GREVEI MUNCITORILOR FORESTIERI DE PE VALEA SUPERIOARÄ A MURE$ULUI DIN 1929 IOAN CHIOREAN Exploatarea intensivä a „zäcämintului verde“ din Valea superioarä a Mure?ului a dus — in deceniul al treilea al veacului nostru — la dezvoltarea industriei de cherestea, dar — ca peste tot — ?i la adincirea mizeriei maselor muncitoare. Inca nu se stinsese ecoul grevelor din 1923 ?i 1925 cind presa vremii semnala alte „conflicte de muncä“, alertind din nou patronatul ?i autoritäple locale. In toamna anului 1928, oditä cu lansarea campaniei electorale pentru alegerile Parlamentäre din 12 decembrie, militandi comuni?ti ?i sindioali?ti din Valea Mure?ului ?i-au intensificat activitatea prop igandisticä in rindul maselor ;äräne?ti din aceastä regiune in vederea sprijinirii candidatior Blocului Muncitoresc-Täränesc, a cärui platformä politicä cuprindea ?i revendicärile de bazä ale ^äränimii nevoia?e. Drept urmare, la alegeri, dupä judelul Bihor, Blocul Muncitoresc-’färänesc a obpnut cele mai multe voturi ре $arä ín jude^ul Mure?. Solidaritatea ?i alian^a ^äränimii cu clasa muncitoare va fi apói elocvent exprimatä ín timpul grevei muncitorilor forestieri din primavara anului 1929, mai ales la Gheorgheni, Topli^a ?i Lunca Bradului, cind suté de ;ärani säraci din satele invecinate au sprijinit moral ?i material lupta muncitorilor grevi?ti. Tot ín aceastä perioadä, índeosebi in lunile noiembrie ?i decembrie 1928, se va desfä?ura aici о vastä campanie de reínfiin^are a organiza;iilor sindicale dizolvate de autoritär dupä greva din 1925, precum ?i de íntemeiere a unor női grupe sindicale. Pretutindeni insä unde s-au constituit organizapile sindicale din industria forestierä (Topli^a, Lunca Bradului, Gäläu^a?, Valea Secu, Cälimänel, Gheorgheni, Diträu ?i Baratsäu) au fost adoptate revendicäri simb lare, ca: asigurarea deplinä a dreptului de organizare ?i adunare; reíntroducerea zilei de muncä de 8 ore; interzicerea angajärii copiilor sub 14 ani; control industrial pentru prevenirea accidentelor; obligapa capitali?tilor forestieri de a construi locuin(e corespunzätoare pentru muncitori; sancponarea severä a acelor directori, mai?tri, ?efi de secpi ?i funcponari de stat care, prin bätäi, amenin^äri, concedieri ?i „liste negre“ cautä sä ímpiedice organizarea muncitorimii; anularea sistemului patronál de a concedia muncitorii ale?i in conducerile organizaliilor sindicale etc. Cu prilejul acestor adunäri au fost ale?i ?i delegari pentru conferin^a muncitorilor forestieri din jude^ele Mure? ?i Ciuc. Conferin^a ?i-a desfä?urat lucrärile la Тор1ца, in zilele de 26—27 decembrie 1928, ín prezen^a a peste 1000 de muncitori. Pe lingä cei 31 de delegap.
