Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

Note – patrimoniu

О MÁRTURIE INEDITA PRIVIND ROMÄNII DIN BUCOVINA ÍN ANU PRIMULUI RÄZBOI MONDIAL FANIONUL REGIMENTULUI 41 INFANTERIE DIN CERNAUfl

ADRIAN STANESCU

Tot apt cum este de fireascä p de ínyeles aplecarea istoriografiei noastre asupra problemei luptei románilor din Transiivania pentru unitate naponalä, in aceeap masurä este de nejustificat relativa retinere in abordarea aspectelor legate de mi$carea naponalä din Bucovina precum p de unirea acestei strävechi provincii ce adäpostepe osemintele atitor domnitori románi, cu tara mamä.

Iatä de ce, pästrind modestia p proportia interventiei noastre, consideräm binevenit orice nou aspect adus in discupe, referitor la aceastä problema.

Dupä cum se pie, izbuenirea primului räzboi mondial a presupus aparipa unor aspecte noi, dramatice, in viata Bucovinei. Miparea romaneasca din aceastä provincie aparpnind coroanei habsburgice, a cunoscut in ultimele decenii ale veacului trecut p in primii ini ai secolului XX noi valente calitative, afirmind cu hotärire о viguroasä nationalitate fundamentatä pe un efort cultural p spiritual dintre cele mai bine suspnute1. Tocmai aceastä mipare nationalä va pätimi in anii räziboiului, mai ales ca urmare a masurilor luate de autoritätile imperiale $i regale, in scopul descurajärii idealurilor p näzuintelor románepi2. Angajatä plenar in miparea generalä a tuturor románilor pentru unitate nationala, comunitatea romaneasca din Bucovina a indurat in acei ani un adevärat martiriu, demn de cele mai negre pagini din istoria neamului nostru.

*

* *

Obiectul articolului nostru il constituie fanionul Regimentului 41 Infanterie din Cernäup, depistat de noi p achiziponat pentru Muzeul National* (pl. XXXVIII.).

Infiintat in anul 1701 — deci cu mult timp inaimé de anexarea Bucovinei la Austria — regimentül 41 Infanterie3 al armatei cezaro-cräiepi ip avea ín perioada de care ne ocupäm gamizoana da Cernäup, capitala provinciei. Acest regiment, alaturi de regimentül 22 Landsturm — armatä teritorialä

1 Erich Prokopowitsch, Die rumänische Nationalbewegung in der Bukowina und der Dako-Romanismus, Graz-Köln, 1965, passim.

2 Pe larg, la Nicolae Coman, Martinul Bucovinei, (1914—1916), Bucurepi f.a. (1916).

* inregistrat sub inventar nr. 143593.

3 Allmayer-Beck/Lessing, Die K. (u.) K. — Armee. 1848—1914, C. Bertelsmann, M'jnchen-Wien, 1974, p. 247.