Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
Note – patrimoniu
5 TIPARIREA OPEREI LUI GHEORGHE $INCAI 709 pre care prin ofisul vostru din 28 iuni 1852 No 3257 l-a{i rinduit membru al comisiei p carile au privighet corectura edipei p au indreptat gre$älile manuscrisului. Comisia potrivit dórijai maliiméi voastre p insuflatä insup ea de sfint respect pentru munca intelecmala a strälucitului autoriu $-au pus de lege de a nu se atinge citu de pupn de tecstul original, modificindu-1 sau adaugindu-l in ceva. Aceastä edipe dar, este reproducpea credincioasa a serierei lui $incai. Formatul ce s-au socotit de cuviindä a i se da este acél 4 intocmai cu edipa litopiseplor Moldovii, publicata di unul din membrii comisiei. Ear incit prive$ce présül vinzärii, comisia au socotit sä-1 statorniceascä cit se poate mai injosit p anume 11/2 galbeni ecsemplarul socotit о jumätate galben tomul; ca cu chipul acesta potrivit dorinpi inälpmei voastre sä se räspindeascä scrierea aceasta cit se poate mai mult. Deci bucurindu-ne cu inälpmea voasträ $i cu publicul literar pentru eprea la luminä a unei scrieri atit de folositoare p atit de importantä pentru istoria noasträ, cu tot respectui supunem inälpmei voastre intiile douä tomuri ale Cronicii cu indatorire ca incä in vara anului acestuia sä aducem la bun sfirpt p al treilea tom cel de pe urmä al eoleepei.“9 Tipärirea volumului III a intirziat din cauzä cä tipográfia francezo-románä din Ia$i n-a respectat clauzele contractului; abia la sfirptul lui ianuirie 1854 s-а terminat tipärirea volumului. Cheltuielile de editare a „Cronicii“ au fost evaluate, dupä cum rezultä din raportul lui Alexandru Treboniu Laurean din 17 martié 1854 adresat Departamentului Culturii p Invätäturilor Publice, la suma de 784,1/2 galbeni (29 026 lei).10 Tipärirea príméi edipi integrale a „Cronicii“ lui Sincai, in perioada 1853— 1854, cu litere chirilice, are semnificapa unui eveniment naponal, fiindu-i prezentatä domnitorului cu ocazia revenirii lui dupä retragerea trupelor tariste din lap ín 1854. Importanda Cronicii pentru cunoaperea trecutului de luptä p suferintä a poporului román, pentru educarea patrioticä p depeptarea na^ionalä a fiilor din spapul mioritic a fost evidendiatä de cärturarii secolului al XIX-lea. Semnificative, ín acest sens, sínt iprecierile lui George Barid- „Cronica lui George $incai — aratä ilustrul cärturar p revoludionar transilvänean — se tipärise ín Ia$i la 1853 in edidiunea primä, cäci din edidiunea inceputä de Alexandru Gavra nu se alese nimic. Aceasta Cronicä servea de felinar minunat pentru ca seriitatorii sä poatä sträbate la lumina lui mai departe prin íntunecimea veacurilor. Istoria la románi, inainte cu 30 p cu 40 de ani, trebuia sä fie considerata p doritä intocmai ca $i astäzi, ca p ín viitor numai din punct de vedere sec piindific sau p numai ca lecturä de distracdiune, ci románii doreau ca nici un alt popor depeptarea deplinä a conpiindei lor nadionale, credinda religioasä in previdendä, care a conservat pe acest popor aproape douä mii de ani prin mii de adversitädi; totodatä románul ajutat de istoria criticä 9 ArhStat, Bucurepi, fond Ministerul Cultelor $i Instrucpunii Publice al Moldovei, dos. 256/1852, f. 70. 19 Idem, dos. 283/1853, f. 14.
