Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

Note – patrimoniu

PREOCUPÄRI PENTRU TIPÄRIREA OPEREI LUI GHEORGHE $INCAI, IN SECOLUL AL XIX-LEA

TRAIAN RUS

Se stingea acum mai bine de 160 de ani, in imprejuräri destul de pu^in cunoscute, cel ce a piut, in condipile vitrege in care se gäsea poporul román, sä infrunte atitea impotriviri, atipa du$mani. Se stingea solitär, la marginea drumului colbäit, sufletul p trupul lui obosit, gäsindu-p linipea ín farina patriei pe care a iubit-o atit de mult p pentru care s-а sträduit, din toate puterile, sä о inalbe pe treptele adevärului $i progresului. Opera „luceafärului rätäcitor“ — inchinatä unei cauze unice: inäl{area, eliberarea p cinstirea poporului säu — a continuat insä sä träiascä, räscolind sufletele p minple deopotrivä a masdlor populäre 5! a celor invä^ap, intrind pentru totdeauna in patrimoniul nemuritor al napunii románé.

Gindurile lui $incai, cäci despre el este vorba, apernute cu grijä p migalä pe hirtie, dupä ani p ani de trudä prin bibliotecile p depozitele präfuite, au rämas vii in conpikpa urmaplor, constituind pentru generapile viitoare, de dincoace p de dincolo de Carpap, un vibrant mesaj, un puternic indemn la iubirea de patrie p la slujirea ei. Opera corifeului $colii Ardelene, p in special „Cronica románilor p a mai multor neamuri“, „un Magazin Annalium Daciorum seu Valachiorum“ cum se gíndea odatä sä о numeascä, prin bogäpa argumentärii istorice a drepturilor poporului román p prin nenumäratele aprecieri critice asupra vremurilor contemporane a devenit о puternicä armä de luptä, in slujba celor mai ínaintate idei ale timpului säu. „Hronica lui $incai — sublinia M. Kogälniceanu — este un lucru atít de maré, atit de prepos, íncit cuvintele imi lipsesc spre а-mi aräta mirarea. Mii de documente necunoscute, rare, se aflä adunate p nu stau la indoialä de a zice cä, cit Hronica aceasta nu va fi publicatä, románii nu vor avea istorie“.1. $i intr-adevär, opera lui $incai, aläturi de cronicile pe care le editeazä M. Kogälniceanu in Moldova p N. Bälcescu in Muntenia, sint lucräri care, ín secolul al XIX- lea, au stat la baza cunoaperii trecutului nostru istorie atít de främintat. „Cronica Románilor“, in care se reliefeazä ideea romanitäpi, originea latinä a poporului román, continuitatea lui pe teritoriul vechii Dacii, conpiin^a naponalä fiind pretutindeni prezentä, este singura istorie de sintezä, piinpfic alcätuitä, a intregului popor román pinä la sfirptul secolului al XIX-lea cind apare lucrarea lui A. D. Xenopol.2

1 Mihail Kogälniceanu, Gheorghe $incai, in Dacia liter ara, 1840, partea a II-a, pag.

217.

2 Gheorghe $incai, Opere I, Cronica románilor, tom. I, Bucurepi, 1967, p. VIII.

45 — Marisia — X