Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

Note – patrimoniu

CONTRIBULI LA INCADRAREA CRONOLOGICA A UNOR OBIECTE DE ARGINTÄRIE MEDIEVALÄ DIN JUDETUL MURES

MARIANA FLORA GRIGORESCU

Ne-am propus ca in nota de fa;ä sä prezentäm trei obiecte de argintärie medieval!, aflate in proprietatea comunä a parohiilor reformate din Tirgu Mure?. Ele au format obiectul studiului lui Orbán Balázs, in lucrarea sa: Maros-Vásárhely szabad királyi város leírásaL Aceste obiecte au fost amintite, apói, ?i in lucrarile lui Victor Roth1 2, Elemér Kőszeghi3 ?i Virgil Vätä?ianu4. íntre aceste lucräri exist! unele neconcordan^e, ceea ce ne-а determinat la о studiere mai temeinic! a pieselor.

Nu toate obiectele pe care le prezentäm au fost destinate, de la ínceput, uzului ecleziastic, a?a cum sínt folosite astazi, in cadrul diferitelor ritualuri religioase. ín comparare cu potirul, cu destinare bine precizatä, pocalele constituiau proprietatea breslelor sau a clasei nobiliare. Nu exist! documente care sä ne indice cum au ajuns aceste obiecte in proprietatea parohiilor reformate din Tirgu Mure?.

Cel mai vechi dintre obiectele in discupe ?i unicat in jude^ul Mure? este un pocal din argint aurit, lucrat prin ciocänire, turnare ?i cizelare, datínd de la sfir?iml secolului al XV-lea — inceputul secolului al XVI-lea.

Pocáiul are о siluetä inaltä, zveltä, mult alungitä, aparent fragil!,' cu stabilitatea asiguratä de un picior ferm, masiv, cu о talp! circularä, cu marginea ingro?ata. Suprafata pocalului este fatetatä, muchiile fa^etelor — 12 — amintind coloanele arhitecturii gotice. Briie orizontale, care contracareazä verticalismul gotic, sträbat corpul pocalului la jumätatea lui ?i in zona de interferent! a acestuia cu piciorul. Cel din urm! briu este crestat ?i poart! un coronament de fleroane gotice. Cupa pocalului este largä, realizat! din ?ase lobi, fiecare corespunzind cu dou! fete ale corpului. Búza este íngro?at! ?i decorat! cu un briu turnat, canelat, ca ?i cél de pe corpul pocalului. Pocáiul nu poart! sigla de me?ter (pl. XXXV, fig. 1).

Inalpmea: 26 cm; diametrul tälpii: 13 cm; diametrul gurii: 13,5 cm. La inceputul secolului al XX-lea, la Budapesta, s-au executat citeva copii galvano-1 Orbán Balázs, Maros-Vásárhely szabad királyi város leírása, Pesta, 1870, p. 25—36.

2 Victor Roth, Kunstdenkmäler aus den sächsischen Kirchen Siebenbürgens. I. Goldschmiedearbeiten, Sibiu, 1922, p. 69.

3 Elemér Kőszeghi, Magyarországi ötvösjegyek a középkortól 1867-ig, Budapesta, 1936, p. 41.

4 Virgil Vätäjianu, Istoria artei feudale in färile Romane, vol. I, Bucure$ti, 1959, p. 877—879.