Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

I. Arheologie

FAUNA DIN UNELE CASTRE $1 A$EZÄRI DIN TRANSILVANIA (II)*

Fauna din a§ezarea anticä de la Tirnávioara — „Cetate“

(jud. Sibiu)

P. GEOROCEANU, M. BLÄJAN, M. GEOROCEANU, C. LISOVSCHI

Satui Tírnavioara (fost Pro$tea Mica) este cunoscut ín literatura arheologicä ínca din a doua jumätate a secolului al XIX-lea prin citeva ürme de locuire preistoricä, provenite din vatra $i ímprejurimile localitä^ii1, la care se adaiagä mormíntul de inhumane descoperit, ín 1958, pe platóul „Cetate“ $i datat, pe baza inventarului, in jurul anului 300 e.n A

Situat la circa 1 km nord-vest de sat, platóul amintit ocupa vírful cél mai ínalt al culmii deluroase care flancheazä maiul drept al ríului Tírnava Mare. Inalt de circa 500 m, Dealul Рго$ща se ridica la nord de óraiul Cop?a Mica ?i vírful säu aplatizat constituie un important punct de observare a vaii ríului pina la mari depärtäri3.

In urma disparifiei suprafe^elor ímpadurite fi a vegetapei arborescente, pantele dinspre ríu fi cele dinspre nord-vest ale dealului au suferit alunecari masive. Acpunea de erodare fi alunecare a solului a degradat versanpi cu inclinari mari ai dealului, ín asemenea mäsurä íncít din platóul virfului „Cetate“ s-а pästrat intacta doar о porpune cu dimensiunile de 68 X 10 m4.

Cercetärile de suprafata efectuate ín acest punct, ín 1972 fi ín ianuarie 1974, au depistat ín rupturile provocate de alunecari fragmente ceramice Co^ofeni, precum fi resturi de bordeie cu vetre de foc, cärämizi, bucäp de rifnitä, ceramicä fi oase de animale din epocile Latene, romana fi postromana (sec. IV e.n.)5.

Paul Georoceanu, Marin Georoceanu, Claudiu Lisovschi, Fauna din castrele f: afezarile románé din Transilvania. Fauna din castrul Bologa, jud. Cluj, ín ActaMP, III, 7aláu, 1979, p. 427—447.

1 I. Winkler, M. Bläjan, Afezarea dacicá, daco-romana fi prefeudalä de la Copf a Mica, ín ActaMP, III, Zaläu, 1979, p. 451 fi p. 453, cu bibliográfia citatä la notele 5—8.

2 N. Lupu, Ein Körpergrab aus der 3 Jahrhundert bei Kleinprobsidorf-Proftea Mica, in Forschungen zur Volks und Landeskunde, 5, 1961, p. 161—163; D. Protase, Problema continuit2(ii ln Dacia in lumina arheologiei f: numismaticii, Bucurefti, 1966, p. 124—-125.

3 Nicolaie Josan, Dealurile Tirnavei Mici. Studiu geomorfologic, Bucurefti, 1979, p. 31, fig. 5; p. 72, p. 83, p. 130 etc.

* A! Ionescu, V. Sanda, M. I. Doltu, Modificärile produse in vegetafia zonei Copf a Mica de poluarea atmosferei fi im plica füle lor ecologice, in StCom, Sibiu, 1971, 16, p. 182—189; in special p. 184—185; Ileana Buiculescu, Liliana Vasiliu, M. I. Doltu, Influenta poluanfilor atmosferici asupra florei fi faunéi din zona industrialä Copfa Mica (jud. Sibiu), in StCom, 16, Sibiu, 1972, p. 233—246 ?i in special p. 241—242.

5 Periegheze efectuate de M. Bläjan fi Constantin Fagure din Tirnava.