Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
I. Arheologie
70 P. GEOROCEANU, M. BLAJAN, M. GEOROCEANU, C. LISOVSCHI 2 Sondajul de salvare executat in septembrie 1974 in zona descoperirilor a avut ca obiectiv principal explorarea arheologicä a platoului „Cetate“. In cursul cercetärilor s-au trasat 11 secpuni: douä pe platou, douä pe val p $apte pe terasa nord-esticä6. Matériáiul arheologic rezultat din secpuni cuprinde un bordei dacic, douä bordeie romane cu vaträ de foe rotunda sau ovalä, §apte gropi menajere (una dacicä p $ase romane), multä ceramicä dacicä p romanä finä, ro$u-portocalie sau cenupe, unelte de fier (cuie, dälp, piroane, scoabe etc.), obiecte de podoabä (märgele de sticlä, amulete de os etc.), un pieptene din lemn carbonizat preväzut cu dinp bilaterali, arme din fier (virfuri de sägep p sulidé, un pilum, etc,), un fragment de lanp pietre de ripiRä, fusaiole, un antoninian din argint de la Filip cel Tinär, emis la Roma íntre anii 247—249 e.n. p resturi de fauna7. Studiul nostru abordeazä matériáiul faunistic provenit din nivelele de locuire Latene (dacicä) p daco-romanä, semnalate ín a$ezarea anticä de la Tírnavioara — „Cetate“, cu menpunea cä, ín ultimul nivel atribuit perioadei prefeudale fauna ramíne néilustrata. In acest sens, prezentäm numai seepunile p complexele de locuire (locuin^e p gropi menajere) din care provin resturile osoase de animale, precum $i informapile stratigrafice referitoare la contextui arheologic, necesare incadrärii cronologice corespunzätoare a materialului faunistic, ín mäsura ín care observapile noastre aduc precizäri certe. Setfiunea I (5 X 0,80 m) a fost executatä la extremitatea de nord-vest a platoului. ín stratui de culturä, gros de 0,80 m, aflat sub humusul vegetal semnaläm ürme de locuire dacice p romane p 20 fragmente din oase de animale. Secfiunea II (6,15 X 0,80 m) trasatä pe extremitatea de nord-est a platoului conpne sub humusul vegetal un strat de culturä gros de 0,15—0,40 m, iar íntre m 3,60—6,00 se contureazä о groapä adincä de 0,90 m. Inventarul seepunii cuprinde resturi de locuire dacice p romane p 15 fragmente din oase de animale. Setffiunea V (5,50 X 1,30 m) amplasatä pe terasa nord-esticä a platoului främintat de aluneeärile de teren p coborit cu 11 m mai jos, conpne in stratui de culturä, gros de 0,25—0,40 m, numeroase cioubri din epoca Latene p din secolele II—III e.n. p 5 fragmente din oase de animale. íntre m 1,00—3,00 se contureazä о groapä adincitä pinä la 1,20 m, din inventarul cäreia provin numai fragmente ceramice dacice. Secpunea VI (8 X 0,80 m) are in stratui de culturä numeroase fragmente ceramice aparpnind epocilor amintite, precum p 8 bueäp din oase menajere. La capätul de vest al $an;ului, ín umplutura gropii s-au mai gäsit 5 fragmente din oase menajere. Secfiunea VII (0,70 X 0,80 m) este reprezentatä de un inventar bogát, compus din multe cioburi dacice, romane p 10 fragmente din oase de ani-6 Cercetäri efectuate de Muzeul municipal Media? in colaborare cu Institutul de istorie ?i arheologie din Cluj-Napoca, sub conducerea numismatei I. Winkler. 7 I. Winkler, M. Bläjan, op. cit., p. 451—471.
