Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
21 DIN RELATIILE CULTURALE ROMANO-MAGHIARE 527 zaviile unui nou macel.“51 Acest mobilizator apel adresat intelectualilor a avut un puternic räsunet ín tara noa9trä, reusind sä trezeascä constiin{e!e unor numero^ oameni de $tiintä, scriitori, creatori de artä, gazetari etc. care au folosit paginile lor de publicistica, íntr-im front din ce ín ce mai stríns unit, sub indrumarea P.C.R. $i a préséi militante-socialiste, spre a combate cu vehementä atít pericolul unui razboi mondial amenintätor, cít propaganda desäntatä pe care о practicau politicienii retrograzi ai epocii prin ínfiltrarea ideilor diversioniste, a nationalismului sovin sí a urei intre popoare. ín Transilvania, un rol deosebit de important ín acest front comun de luptä l-а avut presa de orientare democraticä, progresistä $i revolutionarä, índrumata si stimulata ín activitatea ei fructuoasä de P.C.R., organizatiile muncitoresti din diferire localitäti unde traiau impreunä romám si maghiari, devenind о adeväratä tribunä de exprimare a ideilor avansate, capabile sä uneascä gíndurile si sentimentele tuturor oamenilor, indiferem de nationalitate. Promovínd ideea infrätirii íntre popoare, periodicele democratice romínesti si maghiare din Transilvania au manifestat, ín mod solidar, о atitudine criticä fermä impotriva politicianismului retrograd al burchezo-mosierimii din tara noastra, au condamnat si au Inat о atitudine criticä pronuntatä impotriva manifestärilor de propagandä diversionistä a revizionismului din Ungaria horthystä care, atasind elemente aservite intereselor meschine ale latifundiarilor si magnatilor maghiari, sperau intr-o revenire la vechile lor „drepturi“. actionau in directia incurajärii ideilor politicianismului de izolare nationalä si a nationalismului sovin. Se $tie cä la 29 iulie 1932 s-а pronuntat executarea samavolnicä, ín Budapesta, a publicistului comunlst Sállá* Imre (n. com. Filia, i. Harehita, 17 dec. 1897 — 29 iulie 1932) si a lui Fürst Sándor. In semn de solidaritate cu proletariatul maghiar, ziarul Crainicul Mar amur esului din Sighet condamnä actul samavolnic al regimului dictatorial horthyst din Ungaria, evocä momentul tragic cind procurorul-cäläu Törekv Géza a pronuntat sentinta de condamnare la moarte a comunistului Sallai Imre, „numai pentru singur motiv cä fäcea parte dintr-un anumit partid“.52 Cenzúra statului burghezo-mosieresc din Romania, insä, a vegheat cu multä atentie pentru ca asemenea relatäri demascatoare, precum si toate stirile referitor la actiunile de solidaritate manifestate din partea románilor si maghiari lor impotriva actului samavolnic horthvst, sä nu se strecoare in paginile ziarelor si revistelor din Transilvania. Colaboratorii préséi románé si maghiare erau indeaproape urmäriti de organele sigurantei statului, impiedicati, sub toate formele, sä-si manifeste impreunä atitudinea de solidaritate impotriva unui asemenea act care a avut mare räsunet nu numai in opinia publicä din tara noasträ. Presa democraticä si socialistä din Bucuresti, printre care se remarcä ziarul Stinga, aträgea atentia cä este necesar sä se promoveze о atitudine democraticä in problemele pe care le avea populatia maghiarä din Transil-51 Ilie Cristea, Apel, in Bluze albastre, nr. 3 din 10 iulie 1932, p. 2. 52 í- st- >:•_ Daca prejedintele tribunalului este neműitumit ■ ■ ■ Cum a smuls un „da“ din Sallai, ilustrul caläu Töreky, in Crainicul Maramurefului, Sighet, nr. 5 din 7 sepfembrie 1932, p. 1.
