Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
17 DIN RELATIILE CULTURALE RGMANO-MAGHIARE 523 cirlturii“.43 Aläturi de dasa muncitoare, intelectualitatea este chematä sä participe mobüizator la dezvoltarea unei culturi adevärate, bogatä ín valori autentice p care sä fie accesibilä marii majoritäti a maselor muncitoare. Articolul atrage atenpa: „In tóiul luptei, proletarii conpienp $i luminati au descoperit repede cä acea culturä in ale cärei valori degenerate p putrede se ineacä burghezia este о primejdie pentru clasa proletarä p, concomitent, au mai recunoscut cä muncitorimea are nevoie de cu totul altä culturä, de alte conceptii, de alte sensibilitäti, de alt conpnut, deoarece proletariatul dispune de alte vederi p mentalitäp decit imbätrinita clasä a burgheziei“.44 Adevärata culturä, in acceppunea datä de articolul menponat, trebuie sä fie un bun al maselor populäre, о zestre spirituälä a milioanelor de muncitori, de aceea revine oamenilor de culturä importanta menire in a contribui la educapa maselor muncitoare prin mijlocirea cäminelor muncitorepi, a comitetelor culturale care p-au constituit programe adecvate manifestärilor culturale, prin articole de presä, conferinae etc. О culturä nouä se formeazä, pas cu pas, prin in^elegerea profundä a transformärilor care survin in orinduirea social-economicä, prin stimularea §i educarea spiritului revolutionär, prin sprijinul sustinut in „revolupa culturii“, adicä „acea revolu^ie care a atras dupä sine transformarea esenpalä a formelor ^tiintei, artei, literaturii, dindu-i in schimb un alt sens, un alt conpnut. Iar azi putem sä afirmäm cä existä о culturä proletarä. Azi avem savanpi nopri, economipii, specialipii in pikpe naturale, medici, sociologi, scriitori p artipi, care se aflä in slujba acestei culturi p о propagä“.45 Orientarea preocupärilor piinpfice p culturale in sensu! mobilizator pe care il preconiza acest articol, aläturi de ideile p problemele dezbätute in legäturä cu promovarea unei culturi pentru clasa muncitoare, din ziarul Socialismul, constituia о jalonare cu conpnut ideologic-politic revolutionär, foarte necesarä p utilä intelectualitäpi noastre. Adeptii ?i militantii de orientare socialistä care sustineau dezvoltarea unei culturi cu bogát continut revolutionär, intimpinaserä multe greutäp in activitatea lor, nu numai prin interventiile nemiloase ale cenzurii, dar p in urma imixtiuni'lor pe care le efectuau politicienii partidelor burghezo-moperepi cu concursui organelor de sigurantä ale statului. Astfel, mulp intelectuali care promovau vederi progresiste, erau suspectap pentru activitatea lor consideratä „subversivä“ statului burghezo-moperesc, arestati p chiar maltratati in inchisori. Este semnificativ, sub acest aspect, protestul unui grup de cadre didactice p al studenplor din Bucurepi impotriva arestärii samavolnice a comunipilor Lucretiu D. Päträpanu, doctorand in piinte economice, p a lui I. Zaharescu, student ín drept p litere. Abuzurile p violentele la care se pretau politicienii retrograzi ai burghezo-moperimii sínt dezväluite íntr-im „protest studentesc" publicat de ziarul Adevärul, cu semnätura a 125 cadre universitäre, intelectuali militanti $i studenti, printre care $erban Cioculescu, 43 s- Cultura proletarä, ín Munkás (Muncitorul), Arad, III, nr. 20 din 14 mai 1922; apud: Documente din istoria partidului comunist fi a mifcärii muncitorefti revolutionäre din Románia (mai 1921 — august 1924), Bucurepi, Editura politica, 1970, p. 211. 44 Idem, p. 211—212.
