Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
524 VALERIU ШЦ 18 Alexandra Claudian, G. Vlädescu-Räcoasa, Octav Livezeanu, Al. Mihäileanu, $tefan Voitec, Gheorghe Cristescu-fiul, Mihail Ciobanu, N. N. Matheescu etc. Emitätorii documentului considera cä intemnitarea celor doi intelectuali progresipi este un abuz p о ilegalitate íntrucit „se atacä prin aceasta insäp baza efeetivä a progresului intelectual, 51 de aceea, ín calitate de intelectuali, avínd datoria imperioasä de a reacpona ímpotriva oricärei índoieli de conpiintä“.4* Ziarul Socialismul, de asemenea, a íntrepnut о campanie intensa de apärare a profesorului P. Constantinescu-Iap, colaborator permanent al publicapei centrale a partidului care, dupä ce a fost índelunga vreme urmärit p suspectat de autoritaple statului burghezo-moperesc, i s-а intentat proces sub acuzapa cä desfä$oarä о activitate subversivä ímpotriva statului. Dar, prin articolele sale publicate ín ziarul Socialismul precum p ín alte periodice aparate sub egida p directa índrumare a P.C.R., el a contribuit ín mod deosebit la suspnerea ideologicä-politicä a orientarii spre о literatura p culturä ata$ata interesélor clasei muncitoare. In orientarea culturii p literaturii au contribuit p alp colaboratori ai ziarului Socialismul, printre care Al. Dobrogeanu-Gherea, fiúi remarcabilului militant socialist p initiator al publicapei Contemporanul. In articolul Dibuirile intelectualilor, Ai. Dobrogeanu-Gherea atrage atenpa cititorilor din tara cä apare un organ special, intitulat Saptamina muncii intelectuale si artistice care avea sarcina sä cheme la luptä unitä p pe intelectualii-proletari. Autorul atrage atentia p asupra faptului cä in coloanele ziarului mentionat, proletariatul este chemat sä iasä din nepäsarea in care a lincezit pina acum. EI semnaleaza accente sincere p aprecieri pertinente din partea scriitorului Camil Petrescu care constata cä e zadarnicä speranta ce p-о pun intelectualii in presa cotidiana ca apärätoare a intereselor ce le apartin, dar e nedreaptä p naivä atitudinea fata de täränime, deoarece romancierul considerä chestiunea agrarä ca p rezolvatä. I se imputä p lui C. Rädulescu-Motru о neíntelegere a situapei ?i a intereselor täränimii muncitoare prin faptul cä filosoful incearcä sä explice in revista Ideea europeand starea precarä a täränimii prin „mmtalitatea legitimä“, „prejudecätile oamenilor de stat“, „demagogic“ etc. Autoral conchide cä intelectualii trebuie sä aprofundeze realitatea socialä, sä devinä factori de luptä p de opozitie fatä de clasa stäplnitoare cäci, „numai lepädind cu totul prejudecätile trecutului p pornind cu hotärire pe calea deschisä de proletariatul revolutionär, vor putea intelectualii sä lupte pentru emanciparea lor p a omenirii intregi“.46 47 Orientarea spre о culturä p literaturä care sä serveascä intereselor clasei muncitoare p la care sä adueä о realä contributie intelectualitatea cu orizont ideologic-politic inain tat, se remarcä in unele publicatii periodice din Transilvania care promovau stringerea relatiilor culturäle p literare romaino-maghiare. Astfel, pe aceea?i paginä unde apare poezia Nebunul de marele poet revolutionär Petőfi Sándor, ín traducerea lui M. Täutu, colaboratoral ziarului Crainicul Maramuresului din Sighet, Sever Solovanu, adreseazä in finalul articolului säu, 46 Idem, p. 702. 47 Al. Dobrogeanu-Gherea, Dibuirile intelectualilor, in Socialismul, nr. 8 din 25 ianuarie 1924, p. 1.
