Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
518 VALERIU NITU 12 popor din lume este generos 51 cumimte, iertätor 51 dornic de progres. $i chiar pentru cä avem atitea credinte frumoase pentru viitorul acestui popor, vom lua conduoerea lui politica in miinile noastre, azi őri mai tirziu, $i nu ne indoim cä democrapa noasträ va stirpi toate nemul;umirile“.31 32 In paginile ziarului Adevarul sínt abordate p unele probleme mai importante care privesc direct orientarea literaturii spre un oonpnut de idei corespunzätoare intereselor $i luptei desfä?urate de clasa muncitoare $i care sä fie о expresie realä a specificului national, insä nu in sensul diversionist,, nationalist, a$a cum propagau cercurile politice reactionare ale claselor dominante. Sínt semnificative ideile pe care le sustine un autor (semnat cu inipalele $t. D.) intr-un foileton intitulat Literatura si socialismul unde, prímre altele, se aratä: „Incetül cu incetul, se va porni prin urmare ?i la női románii curentul sanatos al literaturii moderne, ca sä se rästoarne vechile forme literare, care se adäpau din izvorul minciunii $i al tradipilor päcätoase (retrograde, n.ns.). Astäzi nu mai poate avea indreptäpre literatura de fraze, cäci conpiinta clasei muncitoare nu se poate perverti cu cuvintele fätarnice ale scriitorilor 50- vinipi. О poezie, ca р о floare, numai atunci are pret dacä se poate bucura de frumusetea ei oricine, §i oricit de frumoasä este floarea artificialä, noi preferim pe cea naturalä. Tot astfei in literaturä nu vom mai tolera artificialismul odios al $ovini$tilor, care blestemä neamurile $i aruncä noroi in fata celor ce propagä buna intelegere intre oameni, ci evolutiunea ne silente ca sä strivim literatura de ocazie ?i pe poepi acesteia sä-i pof tim afarä din biserica artei, unde noi muncitorii inträm sä cäutäm altarul frumusetii si nu icoanele regilor“.82 Pozitia adoptatä de Partidul Social-Democrat din Ardeal $i Banat in problema nationalä era foarte apropiatä de aceea pe care о traseazä Partidul Socialist-Comunist din Romania in programul-proiect referitor la problema nationalitätilor. Desigur, faptul avea sä fie cu urmäri pozitive in orientarea problemelor culturale, artistice ?i literare, atít din tara noasträ in general, cit $i potrivit particularitätilor existente ín Transilvania. Proiectul de program al Partidului Socialist-Comunist din Romania in problema nationalitätilor condamnä cu hotärire limitarea drepturilor la viatä culturalä a nationalitätilor conlocuitoare manifestatä prin presä, ^coli, teatre, institutii culturale etc., considerind cä apäsarea culturalä a nationalitätilor constituie un instrument in miinile claselor care apartin natiunii dominante pentru ca astfei ea sä poatä tine la distantä clasa mijlocie a nationalitätilor cu care concureazä. Totodatä, in document se aratä cä limitarea culturalä a unei napuni, efectuatä prin mijloace violente, se räsfringe $i asupra altor clase sociale. De aceea, — dezväluie in continuare documentul, — „clasa capitalistä este interesatä in problema nationalä $i, de aceea, sprijineite lupta culturalä a celor ce aparpn natiunii sale, pentru dezrobirea ei, dacä apartin natiunii apäsate, pentru apä-31 Emil Isac, ibidem, p. 1. 32 $t. D. (= $t. C. Dumitrescu?), Literatura fi socialismul, in Adevarul, nr. 51 din 23 decembrie/5 ianuarie 1919, p. 2.
