Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

II. Istorie

13 DIN RELAJIILE CULTURALE ROMÁNO-MAGHIARE 519 sarea ei, daca el e membrul napiméi apäsätoare.“33 Documenml mai precizeazä cä ingrädirea culturalä a nationalitätilor are urmäri 51 asupra dezvoltärii cul­­turale a clasei muncitoare care, datoritä lipsei unor instituti culturale cores­­punzatoare, nu poate sä asimileze notiunile elementare $tiintifice. De aceea stigmatizarea culturalä a proletariatului care apartine altéi natiuni nu este in interesül proletariatului care apartine natiunii originäre $i, prin urmare, inte­resül proletariatului este ca „cultura proletarilor ce apartin celorlalte nationa­­litäti sä fie cit mai inaltä $i fiindcä aceastä cultura se poate procura cu suc­­ces numai in limba materna. Din aceasta reiese cä proletariatul apartinätor natiunii dominante este determinat de propriul säu interes sä lupte cinstit pentru libertatea culturalä a natiunilor apäsate“.34 In programul-proiect ela­borat de Partidul Socialist-Comunist din Romania se sublinia necesitatea dez­voltärii culturale, atit a proletariatului román, cit $i a proletariatului apar­­tinind nationalitätilor conlocuitoare, cäci, se mentioneazä in document, „pro­letariatul fiecärei natiuni avind acela$i interes — ridicarea culturii, atit a sa, cit $i a celorlalte natiuni, la un nivel cit mai inalt, — datoria proletaria­tului román, apartinind natiunii dominante románé, este sä impiedice cu forta organizatiilor sale atacurile intreprinse contra culturii celorlalte nationa­­litäti.“35 Sustinind punctui de vedere al P.C.R. in problema nationalä, profesorul universitär comunist P. Constantinescu-Ia$i schiteazä realitatea istoricä existen­­tä dupä formarea statului national unitar in lucrarea sa intitulatä Unde duce colaborarea (1921), luind atitudine criticä fatä de unele puncte de vedere pe care le-au sustinut citiva sociali$ti románi din Transilvania, respectiv Iosif Jumanca $i I. Fluera$, ca delegati in Consiliul Dirigent $i ale$i in Sfatul Na­tional. Dupä desträmarea Monarhiei habsburgice, constatä profesorul P. Constantinescu-Ia$i, „románii din Ungaria $i-au ci$tigat independenta politicä prin actiunea revolutionarä a maselor conduse de reprezentantii burgheziei nationale $i ai muncitorimii proletáré. Clasele mijlocii $i suprapuse aveau ne­­voie in consolidarea situatiei lor sociale §i de sprijinul muncitorimii $i, in consecintä, au adoptat un program larg democratic din punct de vedere so­cial $i politic, care s-а votat de Marea Adunare Nationalä de la Alba-Iulia, cu ocazia Unirii cu Románia, la 18 noiembrie 1918“.36 Intelectual cu vederi pro­­gresiste, propagator al ideilor marxiste in $tiinta $i cultura epocii, el insu$i participant direct al mi$cärii muncitore$ti sub conducerea partidului clasei muncitoare, profesorul P. Constantinescu-Ia$i formuleazä о interpretare isto­ricä judicioasä a evenimentelor care au urmat dupä actul Unirii de la 1 de­­cembrie 1918, in cartea mentionatä. Aceste consideratii, de о valoare inter­­pretativä incontestabilä, au contribuit La clarificarea unor probleme stringente care preocupau atit militant» sociali$ti consacrati, cit $i pe oamenii de $tiintä 33 Programul Partidului Socialist-Comunist din Románia in chestiunea nationalitätilor, (Proiect), ln vol., Documente din istoria mifcárii muncitorefti din Románia 1916—1921, Bu­­cure$ti, Editura politicä, 1966, p. 676. 31 Idem, p. 677—678. 35 Idem, p. 678. 36 P. Constantinescu-Iaji, Unde duce colaborarea, Pagini de istorie contemporanä, Bu curesti, Cercul de editurä socialist!, 1921, p. 112.

Next

/
Thumbnails
Contents