Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
VALERIU NITU 4 510 unindu-$i eforturile pentru fäurirea unei vieti mai bűne, mai fericite, nu tin seama de nici о deosebire de nationalitate“7. ín interpretarea istoricä a relatiilor culturale románo-maghiare dintr-o perioadä mai indepärtatä sau mai apropiatä, avem in vedere constatarile formulate de reprezentantii cu conceptii avansate, care au tinut seama atit de adevärul istoric relevat prin documente, cit $i de realitatea existentä la care ei ín$i$i au fost participanti. Printre ace$tia, remarcabil este punctui de vedere al profesorului Petre Constantinescu-Ia$i, vechi $i distins militant al P.C.R. Astfel, in lucrarea intitulatä Ardealul in trecutnl poporului roman, el reliefeazä semnificatia raporturilor traditionale istorice din Transilvania, dupä cum urmeazä: „Ardealul mai este un exemplu viu de trai istoric comun al mai multor popoare, cu traditii, limbä $i origini deosebite, care totu?i au convietuit sub imperiul unor condit» social-economice comune. Románi, unguri, sa$i, secui, orínduiti ín loturi disparate sau ín aglomeratü comune, succedindu-se ín diferite timpuri, ín aparitia lor pe aceste meleaguri, au träit ímpreuna cél putin $apte veacuri, daca consideram situatia íncepínd de la data ultimilor veniti. Veacuri $i veacuri, aceste popoare au träit ímpreuna. Au suferit deseori ímpreuna $i n-au fost despärpte din punct de vedere social-economic. Gäsim ímpreuna románi, unguri, secui $i sa$i ín aceea^i clasä asupritä, dupä cum íi gäsim ín aceea$i clasä asupritoare“8. ín conditiile de luptä pentru lichidarea oricärei opresiuni nationale $i a recunoa^terii drepturilor cuvenite pentru toate popoarele, dupä primul räzboi mondial, experienta revolutionarä a clasei muncitoare din anii urmatori cí$tiga un continut substantial 5! semnificativ prin promovarea relatiilor culturale románo-maghiare, ca о continuare a traditiilor de luptä comune §i ca о intregire in procesul dezvoltärii culturale unitare. Dupä cum remarcä un alt reprezentant de seamä in promovarea $i cunoa$terea §tiintificä a relatiilor culturale románo-maghiare, regretatul profesor universitär Bányai Ladislau, „raporturile fräte§ti dintre poporul román $i nationalitätile conlocuitoare din Republica Socialistä Románia au temelii adínci ín istorie. Eie s-au fäurit in decursui veacurilor, au generat fecunde influente reciproce, bogate traditii comune ín crearea bunurilor materiale $i spirituale ale societätü, in lupta dusä pentru libertatea sociala §i nationala, pentru neatirnarea tärii ín care ?i-au construit ímpreuna cäminul $i viata“9. Ideea luptei comune a románilor aläturi de nationalitätile conlocuitoare din Transilvania este pregnant afirmatä íntr-un articol semnificativ intitulat Räzboi si pace al lui Vasile Goldi? care, prefigurind dorintele ?i aspiratiile actului istoric de la 1 decembrie 1918, scria cu patos patriotic: „Románii vor libertatea nationalä, fiindcä färä de aeeasta nu-?i pot agonisi conditiile fericirii pämlnte^ti, iar la fericirea aeeasta tot atít de firesc este dreptul lor, ca al oricärei alte natiuni de pe pämint. Niciodatä nu vom recunoa?te drepturi de suprematii §i hegemonii asupra noasträ, ci pretindem egala noasträ indreptä-7 Nicolae Ceau$escu, Cuvintare la adunarea populard a oamenilor mundi din municipiul Satu-Mare cu prilejul sarbätoririi unui mileniu de existenfä, — 3 octombrie 1972, in Romania pe drumul construirii societäfii socialiste multilateral dezvoltate, vol. 7, Bucure^ti, Editura politicä, 1973, p. 720. 8 P. Constantinescu-Ia$i, Ardealul in trecutul poporului román, Bucurejti, 1945, p. 3—4. 9 L. Bányai, Ve fdgaful traditiilor frS(e}ti, Bucure$ti, Editura politica, 1971, p. 5—6.
