Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

II. Istorie

5 DIN RELATIILE CULTURALE ROMÄNO-MAGHIARE 511 lire naiionalä“10. Acelap distins luptätor pentru cauza dreaptä a poporului román din Transilvania, adresa ín 1918 un adevärat manifest popoarelor lu­­mii, pätruns de un profund democratism p ín termem de о largä íntelegere a dezvoltärii politice: „Pe téri toriul säu strämopsc napunea romána este gata a asigura fiecärui popor deplinä libertate naponalä $i organizarea sa ín stat liber p independent о va íntocmi pe temeiurile democrapei, care va asi­gura tuturor indivizilor aflätori pe teritoriul säu egalitatea condipunilor de viaiä, unicul mijloc al desävirprii omenepi“11. Iatä de ce este semnificativ fap­­tul ca íntre documentele fundamentale adoptate la Adunarea Naponalä din 1 decembrie 1918 s-а sublimat p necesitatea de a promova о politica dreaptä, fireascä, ín relapile poporului román cu naponalitäple conlocuitoare din Transilvania. Printre principiile fundamentale care stau la alcätuirea statului national unitar, V. Goldi$ proclamä urmätoarele: „1. Deplina libertate na­ponalä pentru mate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, ad­ministra p judeca in limba proprie prin indivizi din sinui säu $i fiecare popor va primi drept de reprezentare in corpurile legiuitoare $i la guvernarea tärii in proporpe cu numärul indivizilor ce-1 alcätuiesc“12. Unirea Transilvaniei cu Romania la 1 decembrie 1918 a deschis largi perspective pentru dezvoltarea culturii nationale ln aria cäreia s-au fructificat $i factorii de progres ai napo­­nalitätii maghiare conlocuitoare, adaptatä noilor conditii oferite de statul na­tional unitar. Incepind cu acest act istoric, „preocupärile culturale se inmul­­tesc p se diversificä. Istoriei p filologiei, predominante inainte de unire, li se adaogä filosofia, artele, muzica, care se afirmä mate la un loc p fiecare ín parte. In creapa culturalä a celei dintii generapi de dupä unire, reprezentatä de Octavian Goga, Liviu Rebreanu, Emil Isac, Ady Endre, Gaál Gábor, Orendi Homenau etc., tradipa pe care о cultivä, ca p ínaintapi, se imbogätepe cu női valori estetice p artistice. Talen táti scriitori, ardeleni p din Románia veche, cautä p gäsesc izvoare de inspirape in cultura popularä, in viata maselor pro­­ducätoare. О conceppe progresistä cultivä reviste de largä circulape: Socie­­tatea de типе, Korunk, amindouä de la Cluj, p altele. Cultura inregistreazä progrese insemnate atit in amplitudine, eit p in complexitate; se petrece un proces de osmozä intre cultura provinciilor unite p cea din Romania, intr-o integrare valoricä unicä. Firepe, nu se poate nega dominarea conceppilor idea­­liste in fenomenul cultural, dar nici faptul cä oonceppile progresiste, in ge­neral, p chiar marxist-leniniste, sínt prezente intr-o luptä de idei curajoasä“13. Documentóle epocii concretizeazä veridic orientarea p pozipa militanti­­lor socialipi din Transilvania care au participat la Adunarea Naponalä din 10 Vasile Goldis, Räiboi }i рисе, in Románul, Arad, II (1913), nr. 284 (25 decembrie/7 ianuarie); vezi: V. Goldig, Serien social-politice $i literare, Eddie ingrijitä, studiu introduc­­tiv, tabel cronologic $i bibliografic de Mircea Popa p Gheorghe $ora, Cuvint inainte de acad. $tefan Pascu, (Timisoara), Ed. Facia, 1976, p. 161. 11 V. Goldi?, Cätre popoarele lumii, ín Románul, Arad, VII (1918), nr. 10 (7/20 no iembrie); vezi: V. Goldis, vol. cit., p. 167. 12 V. Goldis, Marita Adunare Nationals.1, in Románul, Arad, VII, 1918, nr. 20 (20 noi./З dec.); apud: V. Goldis, ibidem, p. 172—173. 13 Stefan Pascu, Marea Adunare Nationals de la Alba lulia, incununarea ideii, a ten­­dintelor fi a luptelor de unitate a poporului román, Cluj, 1968, p. 399.

Next

/
Thumbnails
Contents