Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
3 DIN RELATIILE CULTURALE ROMÄNO-MAGHIARE 509 unitar román, ce incununä lupta de secole a maselor populare din toate cele trei provincii románe$ti“5. Prezen^a clasei muncitoare in desfa$urarea vie^ii sociale 51 politice din perioada dupä prímül räzboi mondial $i participarea ei organizatä sub conducerea unui partid revolutionär, care avea sä fie apói constituit la 8 mai 1921, a polarizat activitatea celor mai reprezentative personalitati, a stimulat interesül pentru promovarea unei culturi aparpnind intregului popor, a orientat consolidarea relatiilor in ter-cul turale $i spirituale, sub diferite forme, a poporului román cu naponalitatile conlocuitoare. De aceea, perioada ре саге о investigäm este semnificativä prin manifestarea luptei pentru promovarea unei culturi inaintate, in contradicpe cu politica pe care о propagau clasele exploatatoare care directionau dezvoltarea culturii in sensui satisfacerii intereselor proprii, a diversiunii $i a ignorarii unor realitäti existente in tara noasträ. Ideile inaintate, progresiste care insoteau lupta comunä pentru о viatä mai buna, pentru drepturi $i libertati, se opun in mod vädit orientärilor retrograde, vehiculate de burghezo-moperime. Continuind traditiile de unitate $i fräpe a poporului cu nationalitätile conlocuitoare, partidul clasei muncitoare, prin diferite forme de manifestare culturalä, artisticä, literarä etc. a avut in vedere cä acestea alcatuiesc un valoros patrimoniu spiritual pentru intregul popor. A$a dupä cum a subliniat rovaraiul Nicolae Ceau$escu, „Partidul Comunist Román a inseris ínca de la inceput pe steagul säu unirea strinsa a tuturor celor ce muncesc in lupta pentru cauza comunä a eliberärii de exploatare $i asuprire. Ridicindu-se atit impotriva exploatärii burghezo-mosiere$ti, cit $i impotriva asupririi nationale, partidul nostru a combätut hotärit nationalismul $i $ovinismul, politica discriminärilor nationale ori rasiale in viata social-politicä, a militat neobosit incä in timpul ilegalitätii pentru deplina egalitate in drepturi a tuturor cetätenilor patriei“6. Relatiile culturale románo-maghiare in perioada urmätoare primului räzboi mondial continua о realitate existentä de secole in Transilvania, consemnatä atit de documentele istorice, valorificate pina in prezent, cit $i de faptele pe care le cunoa§te istoria din aceastä parte a tärii noastre. Intr-adevär, precizeazä rovaraiul Nicolae Ceau^escu íntr-o cuvintare cu prilejul särbatoririi unui mileniu de existentä a municipiului Satu-Maré (3 octombrie 1972), „izvoarele istorice vorbesc, de asemenea, de existentä pe aceste meleaguri a unui maré $i puternic voievodat, cél al lui Menumorut. Apói, aläturi de populatia bä^tina^ä, pe aici s-а a^ezat populatia maghiarä. A inceput astfel convietuirea milenarä a románilor ?i maghiarilor, care, muncind $i luptínd impreunä, au ridicat tot ceea ce exist! astäzi pe aceste meleaguri. Ei au avut de infruntat multe greutäti, au trebuit sä dueä multe bätälii impotriva asupritorilor. Muncind ?i luptind impreunä, au invätat sä se cunoascä ?i sä se pretuiaseä. S-a creat о adeväratä frätie intre oamenii muneii de pe aceste meleaguri, care, 5 Nicolae Ceau$escu, Cuvintare la adunarea festivä consacratä aniversdrii а 80 de am de la crearea partidului politic al clasei muncitoare din Románia, 30 martié 1973, Bucuresti, Editura politica, 1973, p. 25. 6 Nicolae Ceau$escu, Expunere cu privire la unele masuri organizatorice pentru intárirea continua a unitafii moral-politice a poporului muncitor, a fräpiei dintre oamenii mundi románi fi ai napionalitdpilor conlocuitoare, a coeziunii napiunii noastre socialiste, 24 octombrie 1968, Bucure§ti, Editura politica, 1968, p. 30.
