Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
494 SZABÓ MIHÁLY 10 de ora$e. Dupä izbucnirea grevei, la Consiliul teritorial sindical au sosit nenumärate telegramé $i scrlsori de solidari taté: „$tirea luptei voastre a ajuns pina aici; simáim cu voi, síntem cu voi pe frontul unit; trimitem ajutoare“: — lemnarii din Galap; „Salutäm cu dragoste frädeascä pe tovarä$ii care lupü pentru ziua de muncä de 8 ore: solidaritatea noasträ о dovedim prin fapte“, — lemnarii din Caransebe$; „Forestierii din Valea Mure$ului luptä in íocul nostru, pentru női; trimitem in solidaritate ajutorul nostru“ — Grupa lemnarilor din Lupeni.27 Cu toata teroarea desläntuitä, munckorii de la fabricile „Ierbu$“, „Foresta“ $i „Müller“, ínconjurap de solidaritatea muncitorilor din toata dara, au continuat lupta. Pretutindeni, pe garduri, pe peregi, ín locuri vizibile au fost afi$ate chemärile conducerii regionale privind apärarea zilei de muncä de 8 ore, drept cucerit de muncitori in bätäliile anterioare. La sfir§itul lui aprilie greva de la fabrica „Müller“ s-а íncheiat cu victoria muncitorilor, patronul fiind nevoit sä recunoascä dreptul la ziua de muncä de 8 ore.28 Muncitorii de la celelalte fabrici $i-au continuat lupta. Dar, pina la urmä, teroarea jandarmilor $i a celorlalte autoritär i-a determinat sä-$i reia lucrul, obligap fiind la ziua de muncä de 10 ore, la care se adaugä о reducere cu 50°/o a salariilor. Dupä ínfríngerea grevei patronii au trecut la о nouä ofensivä pentru а spori profiturile. Au redus cu 40% salariile, au ridicat pre^urile la cherestea, au introdus amenzi pentru orice nimic. Valea Mure$ului a continuat sä fie о adeväratä vale a plingerii. Cu toate acestea, muncitorii nu au renun^at la luptä. Sub conducerea comuni$tilor ei i$i stringeau rindurile, i$i refäceau fortéié, acumulind noi energii necesare luptelor viitoare. In noiembrie al aceluia$i an au declarat grevä muncitorii de la fabrica de p'elärie „Schönauer“,29 cerind sporirea salariilor cu 30%. Marea grevä la care au participat, umär la umär, infräpti in luptä pentru muncä $i piine, muncitorii rontani, maghiari $i germani, activitatea tot mai accentuatä a comuni$tilor, solidaritatea cu muncitorii din alte ora$e au märit con$tiinda de clasä a forestierilor, au sporit increderea in conducätorii lor, precum $i in forda lor proprie $i au demonstrat necesitatea realizärii unei unltäp de acdiune $i mai solide. Muncitorii din Reghin avind acum experienda luptelor de clasä, au proiectat noi bätälii pentru о via;ä mai bunä. Cu toate cä Partidul Comunist Román era in ilegalitate, in condipi tot mai grele, acdiunile muncitorilor au fost organizate $i conduse de celulele de partid care $i-au dovedit forda de organizare $i conducere, grija pentru soarta intregii clase muncitoare din fiecare coli al därii. Comitetul Central al partidului a trimis ín 1925 pentru sprijinirea organizapilor de partid din Valea Muresului pe activi§tii säi Pavel Tkacenko $i loan Fónagy, care au sprijinit nemijlocit organizarea luptei maselor de pe aceste meleaguri. In lupta muncitorilor impotriva exploatärii §i asupririi sociale din Reghin au participat $i tinerii muncitori care s-au constituit in organizare proprie 27 Idem, anul II, nr. 19 din 11 martié 1925 p. 2. 28 Idem, anul II, nr. 30 din 22 aprilie 1925 p. 2. 29 A Ma (Azi), Tirgu Mure;, anul I nr. 3 din 12 noiembrie 1925, p. 1.
