Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
11 REGHINUL ÍNTRE CELE DOUA RAZBOAIE MONDIALE 495 Inca din anul 1922. In anul 1923, la inipativa $i cu sprijinul nemijlocit al comunipilor, un grup de tineri din Ierbu$ a injghebat о echipä de sport ce a constituit apói baza societäpi sportive „Prietenii naturii“, una din multele asociapi de acest fel, initiate, indrumate p conduse de partid.30 Asociapa, páráiéi cu pregätirea fizicä $i sportivä a tineretului, a urmärit atragerea acestuia in miparea muncitoreascä, a organizat in cadrul cäminului muncitoresc serbäri culturale, baluri, $ezätori literare $i excursii, contribuind astfei la educarea proletarä a tinerilor, la lärgirea orizontului cultural al acestora. In anul 1924, asociapa, datoritä creperii ínfluendei comunipilor, in interiorul ei, a fost interzisä. In acelap an utecipii au räspindit printre tinerii muncitori manifeste comuniste, ziare muncitorepi, din care cauzä о parte din ei au fost urmärip, arestap p torturap. Legätura cu organul superior au pnut-o, in acepi ani, prin Emil Horváth, activist al Comitetului Teritorial al U.T.C. Autoritädile au fost adeseori alarmate de activitatea organizapei U.T.C. Telegramele cifrate ale Ministerului de Interne dovedesc starea de alertä a polipéi, provocata de räspindirea de manifeste care au chemat muncitorimea la luptä hotäritä impotriva exploatärii p asupririi sociale, pentru о via?á mai bunä. La ínceputul anului 1926 a fost descoperit grupul tinerilor utecipi din Reghin p au fost arestate 11 persoane printre care p Francisc Ulrich, secretarul organizapei U.T.C. Ei au fost judecap, condamnap p inchip in penitenciarul din Cluj. Aid au fäcut cunopindä cu Kohn Hillel, Iosif Fazakas $i alp activipi cu munci de räspundere, care le-au intarit increderea p convingerea in justedea cauzei clasei muncitoare p a Partidului Comunist Román. Din ziarul „Ellenzék" rezultä ca organizapa tinerilor muncitori din Reghin era atit de activä incit a primit $i difuzat tipärituri comuniste p avea p un ziar ptpilografiat.31 Organizapile de partid au desfä$urat о larga activitate $i in rindurile ;aranilor p intelectualilor progresipi. Comunipii au indrumat in mod nemijlocit activitatea comitetului local al Blocului Muncitoresc 'Jaränesc, organizape de masa creata p condusä de comunipi. Activitatea Blocului s-а bucurat de simpatie in rindul muncitorilor din ora$ p a fost suspnutä de cätre acepia in toate acpunile inipate. Acest lucru dovedepe ?i faptul cä pre^edintele organizapei sindicale a lemnarilor, comunistul Mihai Fekete, care a luptat in permanenda pentru intarirea alian^ei muncitorepi — d^ranepi, pentru realizarea unitädii de luptä a muncitorilor p däranilor románi, maghiari p germani, a fost ales la Conferinda din noiembrie 1928 in Comitetul Central al Blocului Muncitoresc Tiaranesc. El va participa activ la campaniile electorale pentru alegerile parlamentare. Numele lui a apärut adesea pe lista de candidadi ai Blocului Muncitoresc * *Jaränesc (in judedul Mure$), a'läturi de fruntapi comunipi L. D. Patra$canu p Géza Simo. Pe unele afi$e de alegeri ale Blo-30 Organizafii de masa legale p ilegale create, conduse sau influen(ate de P.C.R., 1921— • 924, vol. I, Editura politica, 1970, p. 83. 11 Ellenzék (Opozi(ia), Tirgu Mures, anul XIV nr. 6 din 13 I. 1926.
