Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
17 DIN TRADIJIILE INVATAMÍNTULUI ARTISTIC TIRGUMURE$EAN 481 Pe fondul amplului proces de dezvoltare ?i unitate a culturii nationale, determinat de noua realitate romäneascä dintre cele douä räzboaie mondiale, apare ca о necesitate mfiin^area príméi ?coli romäne?ti de teatru, in 1934, an in care se särbätorea implinirea unui secol de la crearea, in cadrul Societati filarmonice din Bucure?ti, a primei ?coli de muzicä vocalä, de declamape ?i de literaturä. Profesorul fondator al acestei laturi a invätämmtului artistic a fost Gheorghe Chirväsu^ä (1898—1976), absolvent al Conservatorului din Ia?i, unde a avut ca profesor pe poetul Mihail Codreanu.57 Avea la data cind punea bazele primei ?coli de teatru, a primului teatru romänesc „permanent“ la Tirgu Mure?, 12 ani de activitate artisticä pe scenele teatrelor din Cernäup, Craiova ?i a unor teatre particulare. Cople?ise publicul din municipiu prin mäiestria cu care recita „Scrisorile“ lui Mihai Eminescu. Aducea cu sine inipativä, talent, entuziasm ?i däruire pentru cultivarea sentimentelor estetice ?i patriotice la cursanpi de atunci ?i interprepi de mai tirziu, reu?ind acela?i lucru sä-1 facä ?i prin „producpiie“ anuale maselor largi de spectatori din localitate ?i imprejurimi. A infundat, la Tirgu Mure?, in cadrul conservatorului, primul teatru de copii din {ara, pe lingä cel de adulp.58 Programa ?colarä pentru clasa de actorie ?i declamape, cum se numea inipal noua disciplina de studiu la conservator, era intocmitä de conducätorul disciplinei ?i aprobatä de forurile ierarhic superioare. Acesta sugereazä о imagine clara asupra inceputului invätämmtului artistic teatral din municipiu. ín anul I erau preväzute: „exercipi de citire, prin care se urmärea realizarea uniformizärii in pronun^are: exercipi de citire expresivä din bucäple de literaturä romäneascä, apropiate cuno?tin{elor ?i dispozipunilor elevilor; expunerea oralä a biografiei autorilor dramatici rontani, precum ?i a subiectului scrierilor lor; expunerea oralä a istoriei romänilor cu insistent asupra istoriei costumului ?i portului, precum ?i asupra träsäturilor poporului román ?i a domnitorilor“.59 ín anul II se adinceau cuno?tin;ele asimilate in primul an ?i se completau cu: „citire expresivä, aplicapi psihologice in citire ?i recitire; exercipi de memorizare cu aplicapuni la poezii, monoloage“. Urmau apoi: „expunerea oralä a biografiei autorilor1 greci ?i romäni ?i a subiectelor din piesele lor.60 Se predau, de asemenea, cuno?tin{e despre istoria anticä ?i medie, insistindu-se mai ales asupra nopunilor despre costume ?i port, completate fiind cu cuno?tinie despre psihologia popoarelor, a religiilor ?i a impäraplor. Programa anului III contura volumul cuno?tin;elor ?i incheia, sub aspect teoretic ?i practic, procesul de formare a deprinderilor, capacitatea de interpretare prin continuarea exercipilor de citire expresivä de texte complexe ?i de prezentare a monoloagelor. Erau preväzute drame intr-un act din amori 57 Gheorghe Chirväsutä, Aspecte ale activitä(ii teatrale desfäjurate de elevii clasei de actorie fi declama[ie (Scrisoare cätre autor din 12 februarie 1969), p. 2, pct. 5. 58 Maximilian Costin, Teatrul fi cinematograful, in Glasul Murefului, an I, nr. 2, din 29 noiembrie 1934, p. 4. ?i Informafiuni, in Glasul Murefului, anul I, nr. 4 din 20 decembrie 1934, p. 4. 59 Anuarul $coalelor de artä ale municipiului Tirgu Muref, pe anul 1937/1938, p. 17—18. 60 Idem, p. 17. 31 — Marisia — X
