Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
482 TRAIAN DU$A 18 rontani $i sträini; proba de aplicare a sistemelor $i vointei; caracterelor; punerea in scenä; cele douä sisteme; expunerea oralä a biografiei autorilor p operelor lor, incepind cu sec. al XV-lea pina la inceputul sec. al XIX-lea, unde se insista asupra lui Shakespeare, Corneille, Racine, Moliere, Schiller, etc.61 Ultimul an de studiu completa cuno$tin{ele de interpretare cu nopuni de regie, astfei cä, in programä figureazä: „cetirea expresivä, aplicapuni psihologice in inscenarea pieselor; punerea in scenä. Compozipunea $i caracterizarea rolurilor. Istoria artei p literaturii dramatice contemporane. Conferinp.“62 Cu aceste cunopin^e p volum de deprinderi cei 35—40 de elevi adulp p tot atípa copii au ínceput acum mai bine de patru decenii primele spectacole locale, románepi, in Tirgu Mu rep unde turneele teatrelor din Bucurepi, Cluj, lap, Craiova ajungeau destul de rar. In repertoriul acestui teatru, intre anii 1934—1940, au figurat p au fost prezentate pe scena din sala mare a Palatului culturii p ín deplasare, piesele: „Rázván p Vidra“ de В. P. Нар deu, „Luceafärul“ de Barbu $tefänescu Delavrancea, „Striana“ de A. Mo$oiu, „Näpasta“ de I. L. Caragiale, „Fata din dafin“ de A. Maniu, „Ministru färä portofoliu“ de A. Baculea, „Trandafirii ropi“ de Zaharia Birsan, „Piatra din casä“ de V. Alecsandri, iar din operele autorilor dramatic! sträini figurau comedlile „Prostul“ de L. Fulda, „Punctui negru“ de Kadelberg p altele. Decorurile la piesele „Rázván p Vidra“ p „Striana“ au fost realizate cu concursui lui Aurel Ciupe p al elevilor säi de la Academia de artä plastica.63 Cu repertoriul de mai sus, trupa „permanentä“ de actori, sub conducerea profesorului p regizorului Gheorghe Chirväsu^ä, organiza turnee, cu regularitate, in localitäple: Mediap Reghin, Gurghiu, Teaca, Toplita, Ludup avind drept scop promovarea p räspindirea artei p culturii in rindul maselor largi, facilitind contactui publicului cu teatrul in cele mai indepärtate localitäp, pentru care N. Iorga suspnea ideea infiinlärii de teatre populare, asigurind astfei educarea sentimentelor patriotice p estetice in mase tot mai largi. Tot о realizare a primei $coli de teatru din Tirgu Mure$ a fost seria de piese muzical-coregrafice scrise de conducätorul disciplinei, pe muzicä compusä din profesorii conservatorului p prezentate de secpa de copii. Dintre acestea amintim: „Grädina unchiului Tom“, „Revista copiilor“, prezentate de mai multe ori in anul 1935, „A sosit primävara“, „Vacan^ä la tarä“, jucate in 1936, „Casa päpuplor“, ín 1937, iar piesa muzicalä „Ciobänapi“ a fost prezentatä ín tot cursui anului 1938. Cu compozipa muzical-coregraficä „Mai sint la női flori multe ín zävoi“ a fost intrepnutä „stagiunea“ anului 1939/ 1940. La realizarea acestor spectacole au concurat p elevii de la clasele instrumentale p clasa de dans ?i balet de la conservator.64 Succesele deosebite pe care le-а obpnut clasa de actorie p declamape de la conservator, cum in mod deosebit i se spunea, se datoresc ín maré parte 61 Idem, p. 17. M Idem, p. 18. 53 Doc. cit. la pct. 59. A se vedea intr-o forma redusä articolul: Prima fcoalä románeascd de teatru la Tirgu Mure$, autor: Traian Du$a, in Vatra, anul III, nr. 2/1973, p. 16. 64 Traian Du$a, Palatul culturii din Tirgu Muref, cap. Teatrul, Ed. Meridiane, Bucurepi, 1970, p. 51.
