Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
480 TRAIAN DU$A 16 de la care funcponeaz! in proporpi egale in ambele limbi: romána ?i maghiarä; secpa de artä plastica de la $coala popular! de artä $i о uniune de creape a artipilor plastici locali care numärä, in prezent, peste 50 de membri.54 IV. PRIMA $COALÄ ROMÄNEASCÄ DE TEATRU DIN TIRGU MURE§ Este cunoscut cä in lupta pentru formarea, dezvoltarea $i consolidarea unei culturi nationale teatrul a fost un instrument sigur. Acest lucru rezidä din specificul teatrului de a comunica nemijlocit ideile, conceppile ?i sentimentele de la ramp! la spectator, influenpndu-1. De aceea, mi$carea teatralä, fie mare, fie micä, ?i-a gasit intotdeauna aderenp din cele mai diverse categorii sociale sau nationale, fiind influenzát! sau ínfrínat! de un anumit sistem social-politic. Primele forme de manifestare a mi?c!rii teatrale locale sínt legate tot de institupile de invä^ämint din localitate ?i dateazä din a doua jumätate a secolului al XVIII-lea §i prima jumätate a celui urmätor, cínd se inregistreaz! succese de acest gen atít ín Transilvania cit ?i ín parile románé de peste Carpap. Cum colegiul reformat era in acea perioad! singura mare institutie de inva^amint $i cultura din ora$, lui i-a revenit rolul de initiator al mipärii teatrale din Tirgu Mure? ?i de a da acesteia un caracter activ, militant, de critica social!.55 La sfir$itul secolului trecut $i in primele douä decenii ale secolului nostru se паре ideea formärii unui teatru permanent, dar raportat! la condipile concrete istorice de atunci о asemenea institupe nu rezolva decit parpal dezideratul cultural impus de structura naponal! a populapei din municipiu ?i imprejurimi. Din presa vremii despindem aspecte multiple ale preocupärilor unor colective de sprijin pentru infiin^area, in aceastä parte a t!rii, a unui teatru maghiar ?i a unuia románesc, dar mai ales pentru construirea unui edificiu monumental pentru prímül. Cert este ca, sporadic, activitatea teatrului maghiar se desf!?ura, atit inainte de primul räzboi mondial, cit ?i dup! acesta, fiind sprijinit! permanent de Societatea iubitorilor de teatru din localitate.56 О träsäturä aproape dominant! a spectacolelor de teatru prezentate aici era aceea de gen operet! la care i?i aduceau contribupa $i elevii conservatorului, aläturi de profesori, intrepnind astfei un climat artistic mai diversificat, cernpä evident! intr-un centru cu pretenpi §i veleit!p artistice. 54 Datele referitoare la perioada 1940—1944, mi-au fost furnizate prin bunävoin^a pictorului Bordi András, la motivarea intenpei. 55 Ion Chereji, Scurt istoric al тцсаги teatrale tirgumurefene, in vol. 25 de ani de teatru la Tirgu Muref (1946—1971), Editat de Teatrul de stat din Tirgu Mure;, 1971, p. V—XI. Vezi de acela$i autor Stradanii defarte (Din trecutul teatrului din Tg. Mure;), in Cadran murefean, aprilie 1970, p. 19 ;i Epoca implinirilor, in Cadran murefean, august 1970, p. 17. 66 Grigore Ploe;teanu, Pentru un teatru national transilvanean, in Vatra, anul I, nr. 1. aprilie 1971, p. 21.
