Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
476 TR ЛI AN DU$A 12 zeul de artä de azi) in partea stingä. $coala a funcponat ca institute de sine stätätoare pinä in toamna anului 1911, cind se unepe cu $coala de meserii formind о $coalä nouä: $coala de arte p meserii, la care au studiat sculptura Octavian Bobletec (1898—1921)40, Ion Vlasiu41 p mulp alpi fa;ä de care celebritatea a fost mai pupn darnica. Acest prim ínceput al invä^ämintului artistic s-а incheiat prin unificarea cu cél profesional. Dar о data un drum desahis nu putea sä nu läse ürme. Douä decenii mai tirziu, in női condipi, apare о nouä $coalä се о va depäp mult pe cea precedentä. Este Academia de arte plastice, care oficial purta denumirea de „Cursui liber de arte plastice al municipiului Tirgu Mure$“.42 p care venea sä intregeascä, alaturi de conservator, conpnutul educapei artistice pentru cei care doreau, ba mai mult, sä consacre p nume de artisti. Noua institute, favorizatä de factorii obiectivi p subiectivi, avea drept scop implinirea dezideratelor unei pregätiri care sä favorizeze imbräp$area unei cariere de artist plastic: pictor, sculptor, grafician, fapt de poala de arte p meserii care pregätea tinerii pentru industrie p construcpi. Deschiderea cursului liber de arte plastice era, deci, о necesitate u$or traductibilä in realitate prin existenta unor factori materiali hotäritori fapi de care conducerea municipiului nu era indiferentä. Palatul culturii care gäzduia de la infantare patru institupi de culturä: conservatorul, cinematograful, biblioteca p pinacoteca, mai putea oferi din bel$ug adäpostul cel mai fericit pentru noua institute de invä^ämint artistic. In Palat se gäseau valori de artä executate cu cele mai diverse tehnici: frescä, mozaic, sculpturä, artä decorativä, artä aplicatä, asocieri surprinzätoare de materiale de construcpe cu efecte plastice, conceppi noi despre unirea decorativului cu arhitecturatul, la care se mai adäugau valorile Muzeului de artä aparpnínd celor mai ilupri artipi plastici románi p maghiari.43 Existind toate condipile necesare desfä$urärii invä^ämintului artistic precum p spapul necesar, cätre sfirptul anului 1932 se deschide Cursui liber de artä plasticä, cu 19 elevi inscrip, iar in anii urmätori se ajunge la cifra medie de 27 elevi. Pentru aceastä nouä institupe Primäria municipiului prin resortul cultural, elaborase p aprobase, incä din luna martié a anului 1932, Decizia p Regulamentul de organizare p funcponare, stabilindu-se scopul p normele de conducere ale acestei $coli. In art. 2 al Regimentului aprobat prin decizia nr. 844/1932, se menpona cä: .. va funcpona independent de alte institupi culturale municipale in Palatul cultural sub conducerea unui profesor titular“. In art. 3 se sublinia cä: „Scopul institutului este de a propaga p dezvolta cultura artelor frumoase, precum p de a da о instrucpe artistica temeinicä acélóra care se pregätesc pentru cariera artei plastice p in general a permite о educape artistica cit mai serioasä tuturor acélóra care se dedicau 40 Traian Du$a, Octavian Bobletec — un artist uitat, Ed. Comit, culturä $i artä, Tirgu Mure?, 1970. 41 Dan Grigorescu, Ion Vlasiu, Album, Ed. Meridiane, Bucurepi, 1970, p. 27. 42 Decizia Consiliului Municipal Tirgu Mure}, nr. 844/19.32, publicatä ín Anuarul $coalelor de artä ale municipiului Tirgu Mure}, pe anul polar 1932/1933. 43 Traian Dúsa, op- cit., p. 9—49, la nr. 40.
